Dragi prieteni, vedem tot felul de sume aruncate pentru construcţia de autostrăzi. Fiecare încearcă să justifice în diferite moduri de ce se ajunge la nişte costuri atât de aberante.

Experienţa de constructor îmi permite să fac o evaluare pertinentă a furtului din banul public, prezentând o estimare a unor lucrări de construcţii, pe înţelesul tuturor, care să ne ofere dimensiunea celor ce ni se pregăteşte.

Tot auzim de autostrada Comarnic – Braşov, sumele aruncate fiind de ordinul a miliarde de euro, adică atât de mari încât numai un tâmpit ar putea scoate un studiu de fezabilitate prin care să arate că o astfel de investiţie ar putea în vreun fel să fie fezabilă.

Eu am să merg pe cea mai defavorabilă situaţie posibil vreodată: voi considera că toată această autostradă se va face... în subteran, adică prin tunele ce brăzdează muntele.

Voi lua în considerare o lăţime utilă de 20 de metri, adică 2x2,5m bandă siguranţă, 4 x 3,5m bandă curentă de circulaţie şi 1m spaţiu de siguranţă între direcţiile de mers. Înălţimea utilă a tunelului va fi de 5 m.

Pentru a se putea face acest tunel va fi nevoie de o incintă de tip cheson. În mod normal pe mijloc am amplasa şiruri de stâlpi, dar pentru simplificarea calcului vom considera că este tot un perete continuu.

Din experienţă un perimetru de 50 cm grosime de beton este mai mult decât suficient (iar am exagerat ca să aibă şi ei din ce trăi).

În aceste condiţii am avea o cantitatea totală de 0,50 mx (20m+20m+5m+5m+5m) de beton, adică 27,5mc pentru fiecare metru de tunel. Pentru simplificare vom considera o valoare mai rotundă de 30 mc de beton pentru un metru de tunel. Costurile unei unităţi de beton şi legate de producere, transport, punere în operă este de aproximativ 100 de euro/mc. Rezultă deci 30 mc x 100 euro/mc, adică 3.000 de euro pentru un metru de tunel.

Pentru acest beton este nevoie şi de armătură. O să punem un procent de armare de 200 kg oţel la un metru cub de beton. Acest procent este specific unor construcţii cu 20 de etaje. Rezultă deci un consum de oţel de 30 mc beton x 200 kg/mc beton = 6000 de kg la un metru de tunel. Un kilogram de oţel pun în opera costă aproximativ 1 euro/kg, rezultă deci un consum de 6000 de euro pentru un metru de tunel. În realitate consumul ar trebui să fie la jumătate, dar fie, să fie ceva şi pentru finanţarea partidelor.

Pentru a face tunelul va fi nevoie şi de săpătură. Aceasta ar fi egală cu 22m x 7m, adică 154mc de săpătură pentru un metru de tunel. Suntem darnici şi oferim 50 de euro pentru un metru cub de pământ săpat, adică 7.700 de euro. Rotunjim la 10 000 de euro pentru un metru de tunel.

Mai punem aici şi un 50 cm de balast compactat sub radier, de unde rezultă un consum de 11mc de pietriş compactat pentru un metru de tunel. Şi în acest caz suntem darnici şi punem un 30 de euro pentru fiecare metru cub de pietriş pus în operă, adică 330 de euro pentru un metru de tunel. Rotunjim deci la 500 de euro pentru un metru de tunel.

Să nu uităm însă cofrajul şi susţinerile necesare pentru această lucrare. Avem aproximativ 22mx2 + 7mx4= 72 de metri pătraţi pentru un metru liniar de tunel. Un 30 de euro pentru fiecare metru pătrat este mană cerească pentru fiecare constructor din Bucureşti. Adică vom avea 2160 de euro. Şi de această dată facem o rotunjire la 2500 de euro pentru fiecare metru de tunel.

Peste toate acestea vom pune două straturi de asfalt, în total cam 20 de cm. Vom avea 20m x 0,20m, adică 4mc de asfalt. Asta înseamnă în euro cam 300 de euro/mc  x 4 mc, adică 1200 euro pentru fiecare metru de tunel. Şi de această dată rotunjim la 1500 euro pentru fiecare metru de tunel.

Costurile principale cam acestea ar fi. Facem un calcul rapid şi vedem că mai mult decât acoperitor avem un cost pentru autostradă, în cele mai dificile condiţii de 23 500 euro pentru fiecare metru de tunel-autostradă. Rotunjim şi de această dată la 25 000 de euro pentru fiecare metru de tunel.

Cum un kilometru are 1000 de metri, rezultă un cost pentru km de autostradă complet prin tunel de 25 milioane de euro. De la Comarnic la Braşov sunt cam 60 de km. Nu mai întrebaţi de vopsea sau iluminat căci aceste consturi sunt nesemnificative faţă de aproximările făcute. Orice constructor din România ar fi mai mult decât fericit cu aceste preţuri şi la aşa cantităţi.

Deci am avea un total de 1,5 miliarde de euro, în condiţiile în care pur şi simplu ne-am decide să facem un tunel de la Comarnic la Braşov (în realitate condiţiile sunt cu mult mai bune, iar costurile sunt cam la un sfert din suma înaintată de mine cu maximă dărnicie).

 

Citeşte şi: Autostrăzi 2015. De ce costă tronsonul Comarnic-Braşov peste 2,5 miliarde de euro şi cine va plăti aceşti bani