China la porţile Europei. Cum îşi extinde gigantul asiatic tentaculele şi în România

China a devenit mai prezentă şi mai influentă în Europa, în ultimii ani. Iar acum nu mai este vorba numai despre un excedent comercial masiv, ci şi despre investiţii, împrumuturi şi putere financiară care servesc diplomaţiei publice a Chinei, arată un audit al relaţiilor China-UE, publicat de European Council on Foreign Relations. Recent, caracatiţa chineză s-a întins şi în România.

Potrivit experţilor, China practică o tehnică prin care alege cu mare grijă în ce relaţii se află cu Uniunea Europeană, concentrându-se asupra intereselor sale directe şi ignorând adesea normele UE în propunerile sale. Ţara şi-a sporit considerabil eforturile de consolidare a relaţiilor bilaterale cu statele membre, punând un accent deosebit pe periferia Europei. China deţine propriul summit cu naţiunile din Europa Centrală şi de Est, aşa-numitul format „16+1” (China - Statele Europei Centrale şi de Est), şi a profitat de oportunitatea crizei euro pentru preluări masive în sudul Europei.

China se află acum în Europa, spun cei de la European Council on Foreign Relations. Letonia, România şi Slovacia găzduiesc chiar centre sau platforme ale formatului „16+1”.

China şi România

Politică şi diplomaţie

Potrivit European Council on Foreign Relations, în România au avut loc, începând cu ianuarie 2016, nouă întâlniri la nivel înalt, în care au fost implicaţi miniştri şi secretari de stat din ambele ţări. România şi-a manifestat un mare interes în iniţiativa noului Drum al Mătăsii. Majoritatea declaraţiilor comune dintre 2016 şi 2017 au subliniat importanţa aprofundării cooperării în cadrul formatului „16 + 1”.

Alegerea social-democratului Victor Ponta în 2012 a marcat o trecere la un guvern pro-chinez. În 2014, el a semnalat în mod clar interesul României de a utiliza investiţiile chineze pentru a sprijini dezvoltarea sectorului energiei nucleare din România şi a activelor de producere a cărbunelui, hidroenergiei şi a energiei termice. Investiţiile chineze au fost folosite drept factor pozitiv în campaniile electorale. Partidele de dreapta rămân critice faţă de China.

În schimb, România a emis mai multe declaraţii privind drepturile omului şi şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la detenţia cetăţenilor Uniunii Europene de către autorităţile chineze. Ţara nici nu a aprobat declaraţia comună din martie 2016 de la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului şi nici nu a semnat scrisoarea din 2017, condamnând represiunea Chinei în domeniul drepturilor omului.

Însă România a semnat un tratat de extrădare cu China.

România susţine, în general, principalele politici ale UE faţă de China

Economia şi comerţul

România susţine poziţia UE privind statutul de economie de piaţă. Reprezentanţii săi au solicitat reciprocitate cu China în mai multe ocazii. Bucureştiul se va alinia la UE în ceea ce priveşte analiza investiţiilor. România are o procedură de control a investiţiilor străine directe.

În acelaşi timp, România salută sau chiar caută în mod activ investiţii chinezeşti. Sub conducerea Ponta, au fost semnate o serie de contracte. În 2016, 4.250 de companii cu capital în totalitate sau majoritar chinezesc au fost înregistrate în ţară.

Câteva mari companii chineze sunt prezente în domeniile energetic, tehnologic şi de fabricare a automobilelor. Alte proiecte mari - un sector al centurii din Bucureşti, un pod major, mai multe centrale electrice - nu s-au materializat până acum. În iunie 2016, cinci proiecte de investiţii au fost confirmate, în valoare de 118 milioane de euro, în special în sectoarele auto, energetic şi imobiliare. Cele mai mari două investiţii sunt construirea unei centrale solare, pentru o sumă de 33 milioane de euro, şi achiziţionarea unei fabrici de piese de schimb pentru autoturisme, în valoare de 45 de milioane de euro.

Noul prim-ministru, Mihai Tudose, de asemenea, un social-democrat, l-a primit pe Liu Yunshan, al cincilea cel mai important lider al Chinei, în iulie 2017, şi a ridicat din nou problema unui contract de 8,5 miliarde de dolari pentru două reactoare nucleare de la Cernavodă.

Influenţă

Academia Română şi Academia Chineză de Ştiinţe Sociale au semnat un protocol de colaborare. Cu toate acestea, mulţi politicieni şi mass-media din opoziţie critică legăturile cu China.

România găzduieşte patru institute Confucius şi 10 săli de clasă Confucius.

Auditul complet realizat de European Council on Foreign Relations poate fi citit aici.