Autostrada Ploieşti-Braşov: 100 de milioane de euro, bonus pentru constructor, pentru fiecare an de recepţie în avans. Penalităţi pentru întârziere

Guvernul va recompensa constructorul Autostrăzii Ploieşti-Braşov cu un bonus de 100 de milioane de euro pentru fiecare an de recepţie a lucrării în avans, dar îl va penaliza cu aceeaşi sumă şi pentru fiecare an de întârziere.

Guvernul ar urma să adopte, în următoarele trei luni, mai multe hotărâri pentru aprobarea studiilor de fundamentare sau aprobare a contractului de atribuire privind construcţia autostrăzilor Sudului (care să lege Bucureştiul de graniţele de sud cu Bulgaria, Serbia şi vestul Europei), Bucureşti-Braşov şi Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni, precum şi pentru realizarea magistralei de metrou M7, pe traseul Bragadiru-Şoseaua Alexandriei-Colentina-Voluntari, conform unui document care include proiectele legislative ale PSD pentru perioada septembrie - decembrie şi care a fost discutat în şedinţa de sâmbătă a Comitetului Executiv Naţional (CExN) de la Neptun.

Documentul prevede adoptarea unei Hotărâri de Guvern pentru Autostrada Bucureşti-Braşov, cu termen luna decembrie, pentru aprobarea contractului de atribuire. Potrivit documentului, termenul de execuţie este patru ani şi sunt prevăzute 100 de milioane euro bonus pentru fiecare an de recepţie a lucrării în avans, dar şi 100 de milioane de euro penalităţi pentru fiecare an de întârziere. 

În ceea ce priveşte Canalul Dunăre-Bucureşti, documentul prevede adoptarea în luna octombrie a unei Hotărâri de Guvern privind aprobarea studiului de fundamentare, care prevede amenajarea complexă a râurilor Argeş (75km) şi Dâmboviţa (30km), dezvoltarea economică pe termen lung a regiunii de sud, construirea a două porturi: Glina şi 1 Decembrie, producerea de energie electrică, irigaţii, protecţia împotriva  inundaţiilor, turism, piscicultură şi ecologizare. 

Tot în octombrie este prevăzută adoptarea unei Hotărâri de Guvern pentru aprobarea studiului de fundamentare privind Autostrada Sudului. Potrivit documentului, Autostrada Sudului (550 km) ar asigura conexiunea între Bucureşti şi graniţele de sud cu Bulgaria (prin trecerea peste podul de la Calafat), respectiv Serbia, prin Drobeta Turnu Severin şi vestul Europei, prin Lugoj, traversând zona istorică a Olteniei. Beneficiile enumerate în proiect sunt: racordarea la reţeaua de drumuri şi zone cu potenţial economic încă nevalorificat, tranzitarea de zone turistice precum Defileul Dunării şi Parcul Naţional Domogled din Munţii Cernei, precum şi de zone de interes balnear, eficientizarea traficului, reducerea poluării, reducerea consumului de combustibil, reducerea timpului petrecut în trafic, creşterea siguranţei în transportul de călători şi mărfuri, locuri de muncă atât pe durata lucrărilor de execuţie, cât şi după intrarea în operare, creşterea numărului de turişti şi a investiţiilor.  

Tot luna decembrie este prevăzută adoptarea unei Hotărâri de Guvern pentru aprobarea studiului de fundamentare pentru Autostrada Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni.  „Conexiunea dintre centrele economice importante din Moldova: Târgu Neamţ, Paşcani, Târgu Frumos, Iaşi, Ungheni. Distanţa Iaşi - Chişinău va fi diminuată cu circa 25 kilometri, prin construirea unui pod în regim de autostradă la Ungheni. Autostrada (100 km) face un pas important spre legătura Moldovei cu Transilvania şi Europa de Vest, reprezentând parte a conexiunii est – vest a României”, se menţionează în document. 

De asemenea, ar urms să fie adoptată, cu termen decembrie, o Hotărâre de Guvern pentru aprobarea studiului de fundamentare pentru extinderea reţelei de metrou prin realizarea magistralei M7. Potrivit documentului, magistrala de metrou M7 Bragadiru-Şoseaua Alexandriei-Colentina-Voluntari (25km) ar fi prevăzută cu 30 trenuri, 30 statii, un terminal şi un depou. Beneficiile sunt, conform documentului, dezvoltarea infrastructurii care leagă inelul interior al Bucureştiului şi cel aferent autostrăzilor, dezvoltarea liniilor de legătură cu zonele industriale şi rezidenţiale, creşterea ariei zonei metropolitane a Bucureştiului prin dezvoltarea urbanistică a aşezărilor adiacente, creşterea mobilităţii populaţiei, asigurând acesteia un mijloc de transport rapid şi în condiţii de siguranţă, cât şi de confort sporit, descongestionarea traficului de suprafaţă, reducerea cheltuielilor de întreţinere a carosabilului rutier, reducerea numărului accidentelor de circulaţie şi diminuarea poluării, dezvoltarea zonei de sud a Capitalei şi crearea unei legături rapide între sudul şi nordul oraşului. 

Documentul prevede şi construirea liniei ferate de mare viteză, pe o distanţă de aproximativ 1.275 de kilometri, pe ruta Bucureşti -Craiova/(Sofia) - Timişoara/(Belgrad) – Cluj/(Budapesta), iar pentru aprobarea studiului de fundamentare ar urma să fie adoptată o Hotărâre de Guvern, cu termen luna decembrie. 

În document este prevăzută şi construirea Aeroportului Bucureşti-Sud, iar pentru aprobarea studiului de fundamentare ar urma să fie adoptată o Hotărâre de Guvern, cu termen luna decembrie. Aeroportul din zona de sud a Bucureştiului ar urma să aibă cel puţin două terminale, atât pentru pasageri, cât şi pentru mărfuri pe o suprafaţă de minimum 400 de hectare. 

Tot prin Hotărâre de Guvern, cu termen de adoptare luna decembrie, ar urma să fie aprobat şi studiul de fundamentare pentru finalizarea Canalului Magistral Siret - Bărăgan (190 km), din care 50 km în Vrancea şi 140 km în Buzău şi Ialomiţa.