Autostrada „obiectiv strategic de interes naţional“, o altă promisiune în vânt. Legislaţia este inexistentă

Epopeea construcţiei de autostrăzi din România ajunge la un alt nivel: le declarăm pe toate „obiective strategice de interes naţional“. Autostrada Unirii este următoarea care va fi inclusă pe această listă selectă pe care se regăseşte deocamdată doar Autostrada Ploieşti-Comarnic, susţin guvernanţii. Specialiştii spun însă că sunt doar vorbe în vânt şi că nu există niciun efect legal.

„Vom introduce în următorul CSAT şi autostrada Marii Uniri ca obiectiv de importanţă naţională, adică tronsoanele Târgu Mureş - Târgu Neamţ, Târgu Neamţ - Iaşi, Iaşi - Ungheni, inclusiv podul de peste Prut”, a promis vineri ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, într-o discuţie cu reprezentanţii asociaţiilor ce militează pentru Autostrada Unirii A8, care ar urma să unească Moldova de Transilvania.

Cuc a menţionat că declararea autostrăzii A8 de importanţă naţională este necesară pentru a putea beneficia de finanţare de la bugetul de stat, ca alternativă la varianta iniţială de finanţare prin parteneriat public-privat.

Şi premierul Viorica Dăncilă spunea că este important ca unele autostrăzi să devină de importanţă naţională, deoarece astfel Guvernul poate începe construcţia lor cât mai repede din fonduri guvernamentale, iar realizarea autostrăzilor se va desfăşura mai rapid şi cu mai puţine obstacole birocratice. „Această modificare legislativă ne va permite să accelerăm procedurile de achiziţie publică, finanţarea de la bugetul de stat şi eliminarea blocajelor şi întârzierilor”, afirma Dăncilă.

Fără efect legal

Problema cu declararea unei autostrăzi drept „obiectiv strategic de interes naţional” este că nu există nicio reglementare legală care să stabilească o foaie de parcurs. Există doar un comunicat de presă din 30 iulie al CSAT, care se referă numai la numirea Autostrăzii Comarnic-Braşov un obiectiv strategic de interes naţional. În acelaşi comunicat, CSAT transmite că a fost adoptat şi un proiect de Ordonanţă de urgenţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea şi protecţia infrastructurii critice. Acesta, însă, nu face nicio referire la autostrada Comarnic-Braşov.

De asemenea, există o listă a obiectivelor strategice de interes naţional, dar ea cuprinde obiective nucleare (Nuclearelectrica, RAAN, CN Uraniu, etc), ROMARM, dar şi alte obiective precum Societatea Română de Televiziune sau Societatea Română de Radiodifuziune, conductele magistrale de produse petroliere şi gaze sau Regia Autonomă Monitorul Oficial. Singurele reglementări legislative ce privesc aceste obiective strategice de interes naţional reprezintă asigurarea pazei şi protecţiei lor.

I-am solicitat încă de duminică ministrului Transporturilor să ne explice ce se întâmplă, din punct de vedere juridic, după ce o autostradă este declarată „obiectiv strategic de interes naţional”. Nu am primit un răspuns, până la ora publicării acestui articol, deşi ministrul ne-a comunicat prin SMS că va reveni cu un telefon. Acesta nu a răspuns nici apelurilor.

Declararea unei autostrăzi „obiectiv strategic de interes naţional” în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) nu are niciun efect legal, susţin şi specialiştii. „Are zero efecte juridice. Este strict o declaraţie retorică, o demagogie care să mai acopere neputinţa enormă a guvernului PSD. Nu există niciun efect legal, în prezent, al acestei declaraţii”, este de părere Cătălin Drulă, deputat USR şi membru în Comisia de Transporturi a Camerei Deputaţilor.

Spre exemplu, deşi guvernanţii au afirmat că astfel ar putea fi finanţate din fonduri naţionale autostrăzile, acest argument este fals, deoarece şi în prezent autostrăzile respective pot fi finanţate cu orice fel de fonduri, de la bugetul naţional, din fonduri europene structurale sau din împrumuturi, explică Drulă.

De asemenea, deputatul susţine că este falsă şi ipoteza că autostrăzile ar putea fi contractate prin încredinţare directă (fără licitaţie). „Nu există vreo astfel de derogare în acest sens în legislaţia naţională privind achiziţiile publice sau în directiva europeană în domeniu”, explică el.

Mai mult, faptul că nu ar mai fi nevoie de obţinerea unui acord de mediu sau a altor autorizaţii este tot fals, susţine Drulă, deoarece nu există vreo astfel de derogare în legile în vigoare pe baza unei declaraţii în CSAT.

Şi Asociaţia Pro Infrastructură susţine că acestea sunt doar declaraţii politice şi că „putem declara autostrăzile de importanţă planetară sau chiar intergalactică”, dar „la ce va folosi?”.

Bătălie politică: Cine numeşte mai multe autostrăzi „de interes naţional“

Premierul Viorica Dăncilă a dar startul numirii autostrăzilor „obiectiv strategic de interes naţional”, în data de 21 iulie, când a anunţat eşecul de facto al parteneriatului public-privat pentru Autostrada Comarnic-Braşov.

Astfel, propunerea Guvernului ca Autostrada Ploieşti-Braşov să fie obiectiv strategic de interes naţional a ajuns pe masa CSAT în data de 30 iulie şi a fost acceptată de preşedintele Klaus Iohannis. Atunci, acesta a venit, de asemenea, cu propunerea ca şi Autostrada Moldovei să primească acelaşi statut.

La numai o zi după, Viorica Dăncilă a anunţat de asemenea că va propune completarea listei obiectivelor strategice de interes naţional cu Autostrada Unirii, plusând şi cu Autostrada Sudului şi cu Autostrada Târgu Neamţ - Iaşi. Şeful Executivului a spus că, astfel, realizarea acestora se va desfăşura mai rapid şi cu mai puţine obstacole birocratice.

Reamintim că anul trecut Parlamentul a votat cu entuziasm o lege privind construcţia Autostrăzii Unirii, promulgată de preşedintele Klaus Iohannis la finalul lunii noiembrie. Deşi ea stabilea că demararea procedurilor se va face în 30 de zile de la intrarea în vigoare, până în acest moment nu există noutăţi.