Pieţele financiare internaţionale revelează căderi puternice ale activelor kripto. Când acum câţiva ani am susţinut că Bitcoin şi alte produse “financiare” similare lansate în pieţe nu sunt monede, ci active speculative (Băncile centrale şi kriptoactivele, OpiniiBNR, 4 noiembrie 2017) nu puţini au strâmbat din nas; s-a argumentat cu emfaza că avem de-a face cu o evoluţie firească a pieţelor financiare, că acesta ar fi sensul progresului.
Pieţele de capital se află în acest moment pe un trend ascendent. BET,
principalul indice al Bursei de Valori Bucureşti, a depăşit pragul de
11.300 puncte şi este la maxime istorice. În fapt, piaţa noastră a
recuperat decalajul de creştere faţă de pieţele globale.
Energia eoliană şi cea solară sunt cele mai ieftine surse de energie pe care România le poate construi. Nicio tehnologie nu poate concura în momentul de faţă cu energia regenerabilă,
în România.
Din cauza administraţiei catastrofale şi a lipsei de investiţii reale,
în ciuda balivernelor cu uriaşa creştere de liliputan, economia trage să
moară şi se anunţă încă o recesiune economică globală! Nimeni de la butoane nu vrea să dea atenţie acestui lucru,
ţipând isteric că nu-i adevărat! În anul Centenarului, ”Doreii” sunt
peste tot, în politică, în administraţie, în economie, în societate,
oriunde şi fac ce ştiu ei mai bine.
Autostrada Unirii nu reprezintă un proiect grandios ci o necesitate pentru o treime din România ce se scaldă la limita sărăciei tocmai datorită faptului că politicienii români au făcut tot ce este posibil ca această regiune să nu fie legată la infrastructura Europeană. Toate guvernele de până acum au comis un act de trădare naţională pentru că nu au reuşit să pună un metru pătrat de autostradă.
Proşti, ticăloşi sau trădători sunt politicienii români ce şi-au aservit şi deservit Ţara unor interese personale meschine sau, mai rău, unor interese străine îndreptate împotriva românilor. Dar mai proşti, mai ticăloşi şi mai trădători sunt cei care au condus de-a lungul timpului Ministerul Transporturilor, cea mai mare ţeapă ce şi-au putut-o lua Românii, o gaură neagră în bugetul de stat fără nici o realizare marcabilă.
Sâmbăta viitoare va avea loc un marş motorizat gigantic: cel mai mare organizat vreodată în România. Moldovenii pornesc în marş spre Bucureşti pentru a cere construcţia autostrăzii Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni. Dacă problema nu se va trata cu responsabilitate vor avea loc manifestaţii şi de o mai mare amploare şi influenţă.
Autostrada Iaşi - Târgu Mureş ar trebui să devină un obiectiv de primă importanţă pentru România, singura şansa de a salva de sărăcie şi depopulare oraşele din Estul României. Însă aceasta este opinia primarilor din Moldova, se pare că nu şi a conducerii centrale, ce foloseşte sărăcia ca şi mijloc de asigurare a voturilor în timpul alegerilor de orice fel.
În timp ce atenţia opiniei publice este captată de modificările legislative din justiţie, Guvernul a adoptat două acte normative prin care a trimis 115,7 milioane de lei înspre 13 localităţi cu scopul de a sprijini alimentarea cu energie termică. Problema, dar şi oportunitatea, ţine de orientarea unor fonduri publice către menţinerea în viaţă a unor sisteme energetice cu un randament foarte scăzut.
Sute de milioane de euro au fost băgaţi de România pentru înfiinţarea de reţele de apă şi canalizare şi care la acest moment nu sunt funcţionale din diverse motive. Banii veniţi din Europa, care în fapt erau chiar fonduri cu care noi am cotizat, au fost distribuiţi defectuos şi conform unor politici centralizate la Bruxelles şi care nu ţineau cont de realităţile din România.
Specialiştii în construcţii cer ministrului dezvoltării, doamnei Sevil Shhaideh, un secretat de stat care să se ocupe de relaţia cu corpul profesional, în vederea unui proiect amplu de refacere şi completare a legislaţiei în construcţii şi a reglementărilor tehnice aferente.
Sute de tancuri americane şi tehnică militară NATO au ajuns în aceste zile în Germania, urmând a lua în curând calea Estului. Însă România nu are nevoie de astfel de resurse ci de existenţa investiţiilor americane în regiune, care lipsesc cu desăvârşire.
Obţinerea Autorizaţiei de funcţionare de la Pompieri a devenit o Misiune Imposibilă în care lupta dintre cetăţean / investitor şi stat se vede cel mai bine. Incompetenţa ultimilor 25 de ani, reflectată în cazul Colectiv, se transpune acum într-un sistem ce are menirea de a te forţa să încalci legea şi de a funcţiona în ilegalitate.
Lui Emil Boc nu-i mai pasă de Cluj-Napoca, iar asta se vede cu ochiul liber. Mai grav este faptul că această nepăsare o
amestecă premeditat cu un populism crunt axat, în primul rând, pe manipularea persoanelor
vârstnice.
Miliarde şi miliarde aruncă România pe autostrăzi care niciodată nu se finalizează. Pe tronsonul Comarnic-Braşov ar trebuie să plătească şi urmaşii-urmaşilor noştri, dacă am lăsa să fim batjocoriţi cu preţurile propuse şi lansate în spaţiul public. Mai jos vă fac un calcul simplu şi darnic prin care arăt că şi dacă am face un tunel prin munte, tot mai ieftin ar ieşi autostrada.
După o experienţă de 7 ani în serviciul public românesc, în domeniul politicii comerciale comune a Uniunii Europene, inclusiv în cadrul Reprezentanţei Permanente a României pe lângă UE, am avut, în ultimele 10 luni, şansa de a lucra, din nou, în cadrul administraţiei publice, de data asta, la Departamentul pentru Energie, astăzi Ministerul Energiei, IMM-urilor şi Mediului de Afaceri.
O istorie
ultracondensată a ultimelor campanii de pe Facenook arată cam aşa: mai întâi a
fost ”Ice Bucket Challenge”. După, a venit leapşa celor mai importante zece
cărţi. Ce propun, pe acest blog, e o leapşă a celor mai importanţi parametri macroeconimici pe care e bine să-i urmăreşti dacă
vrei să ajungi milionar din bursă.
Vânzarea acţiunilor Alibaba, cel mai mare retailer online
din China, a devenit cea mai mare ofertă publică iniţială (IPO) din istorie. Nu
este însă obligatoriu ca investitorii care au cumpărat titluri în valoare de 25
de miliarde de dolari să fi făcut cea mai bună afacere din viaţă.
Lipsa de
leadership din statele Uniunii Europene a fost unul dintre principalii factori
care l-a încurajat pe Vladimir Putin să apese pedala unui război discret în
Crimeea şi estul Ucrainei. Totodată, criza leadershipului european dă apă la
moară şi altor doi inamici abstracţi: deflaţia şi scăderea economică.
Analiştii şi bancherii de pe Wall Street încep să vorbească
tranşant despre o iminentă cădere a preţurilor, iar o parte dintre aceştia nu
se feresc să dea o dimensiune concretă a prăbuşirii: minus 20%.
