Aeroportul Otopeni ar putea avea un nou terminal de pasageri, investiţie de peste 1 miliard de euro 3

Autostrada Iaşi - Târgu Mureş ar trebui să devină un obiectiv de primă importanţă pentru România, singura şansa de a salva de sărăcie şi depopulare oraşele din Estul României. Însă aceasta este opinia primarilor din Moldova, se pare că nu şi a conducerii centrale, ce foloseşte sărăcia ca şi mijloc de asigurare a voturilor în timpul alegerilor de orice fel.

În timp ce atenţia opiniei publice este captată de modificările legislative din justiţie, Guvernul a adoptat două acte normative prin care a trimis 115,7 milioane de lei înspre 13 localităţi cu scopul de a sprijini alimentarea cu energie termică. Problema, dar şi oportunitatea, ţine de orientarea unor fonduri publice către menţinerea în viaţă a unor sisteme energetice cu un randament foarte scăzut.

Sâmbăta viitoare va avea loc un marş motorizat gigantic: cel mai mare organizat vreodată în România. Moldovenii pornesc în marş spre Bucureşti pentru a cere construcţia autostrăzii Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni. Dacă problema nu se va trata cu responsabilitate vor avea loc manifestaţii şi de o mai mare amploare şi influenţă.

Sute de milioane de euro au fost băgaţi de România pentru înfiinţarea de reţele de apă şi canalizare şi care la acest moment nu sunt funcţionale din diverse motive. Banii veniţi din Europa, care în fapt erau chiar fonduri cu care noi am cotizat, au fost distribuiţi defectuos şi conform unor politici centralizate la Bruxelles şi care nu ţineau cont de realităţile din România.

Specialiştii în construcţii cer ministrului dezvoltării, doamnei Sevil Shhaideh, un secretat de stat care să se ocupe de relaţia cu corpul profesional, în vederea unui proiect amplu de refacere şi completare a legislaţiei în construcţii şi a reglementărilor tehnice aferente.

Sute de tancuri americane şi tehnică militară NATO au ajuns în aceste zile în Germania, urmând a lua în curând calea Estului. Însă România nu are nevoie de astfel de resurse ci de existenţa investiţiilor americane în regiune, care lipsesc cu desăvârşire.

Obţinerea Autorizaţiei de funcţionare de la Pompieri a devenit o Misiune Imposibilă în care lupta dintre cetăţean / investitor şi stat se vede cel mai bine. Incompetenţa ultimilor 25 de ani, reflectată în cazul Colectiv, se transpune acum într-un sistem ce are menirea de a te forţa să încalci legea şi de a funcţiona în ilegalitate.

Lui Emil Boc nu-i mai pasă de Cluj-Napoca iar asta se vede cu ochiul liber. Mai grav este faptul că această nepăsare o amestecă premeditat cu un populism crunt axat în primul rând pe manipularea persoanelor vârstnice.

Miliarde şi miliarde aruncă România pe autostrăzi care niciodată nu se finalizează. Pe tronsonul Comarnic-Braşov ar trebuie să plătească şi urmaşii-urmaşilor noştri, dacă am lăsa să fim batjocoriţi cu preţurile propuse şi lansate în spaţiul public. Mai jos vă fac un calcul simplu şi darnic prin care arăt că şi dacă am face un tunel prin munte, tot mai ieftin ar ieşi autostrada.

După o experienţă de 7 ani în serviciul public românesc, în domeniul politicii comerciale comune a Uniunii Europene, inclusiv în cadrul Reprezentanţei Permanente a României pe lângă UE, am avut, în ultimele 10 luni, şansa de a lucra, din nou, în cadrul administraţiei publice, de data asta, la Departamentul pentru Energie, astăzi Ministerul Energiei, IMM-urilor şi Mediului de Afaceri.

O istorie ultracondensată a ultimelor campanii de pe Facenook arată cam aşa: mai întâi a fost ”Ice Bucket Challenge”. După, a venit leapşa celor mai importante zece cărţi. Ce propun, pe acest blog, e o leapşă a celor mai importanţi parametri macroeconimici pe care e bine să-i urmăreşti  dacă vrei să ajungi milionar din bursă.

Vânzarea acţiunilor Alibaba, cel mai mare retailer online din China, a devenit cea mai mare ofertă publică iniţială (IPO) din istorie. Nu este însă obligatoriu ca investitorii care au cumpărat titluri în valoare de 25 de miliarde de dolari să fi făcut cea mai bună afacere  din viaţă.

Lipsa de leadership din statele Uniunii Europene a fost unul dintre principalii factori care l-a încurajat pe Vladimir Putin să apese pedala unui război discret în Crimeea şi estul Ucrainei. Totodată, criza leadershipului european dă apă la moară şi altor doi inamici abstracţi: deflaţia şi scăderea economică.

Analiştii şi bancherii de pe Wall Street încep să vorbească tranşant despre o iminentă cădere a preţurilor, iar o parte dintre aceştia nu se feresc să dea o dimensiune concretă a prăbuşirii: minus 20%.

La începutul anilor 2000, un bancher de la Goldman Sachs inventa un acronim care avea să facă istorie: BRIC (Brazilia, Rusia, India şi China), cu referire la noile staruri economice din lumea emergentă. Slăbiciunile de ultimă oră ale acestui grup select riscă însă să lase BRIC doar cu istoria.

Premierul Franţei a demisionat după ce economia a stagnat pentru al doilea trimestru consecutiv, Germania a scăzut peste aşteptări, Italia se află în a treia recesiune din 2008 încoace şi nici zona euro, ca ansamblu, nu se simte prea bine. Vestea cu adevărat proastă e că toată lumea aşteaptă salvarea divină, adică se pregăteşte pentru dezastru.

Prognoza finanicară nu arată bine nici pentru China, nici pentru cele 18 state din zona euro. Bubble-ul imobiliar şi deflaţia sunt numele formaţiunilor noroase care ameninţă cei doi mari poli economici.

Polul de dezvoltare a României de la Braşov, axat pe aeronautică şi mecatronică, începe să prindă contur. Comparativ cu polul de dezvoltare Cluj Innovation City, a cărui Fundaţie a fost înfiinţată acum o săptămână se poate remarca o întârziere de circa 2 ani.

Perioada în care corporaţiile au raportat profituri obţinute forţat din restructurări sau reduceri de salarii şi au distribuit dividende finanţate din emisiuni de obligaţiuni a luat sfârşit.  Între timp, Argentina a dat faliment. Şi totuşi, Dow Jones se simte relativ bine.

Principalii indici bursieri ai pieţelor din America, Europa sau Asia se menţin la niveluri maxime, superioare celor dinaintea prăbuşirii Lehman Brothers deşi tiparniţa de bani a SUA se apropie de momentul în care va lua o pauză, iar economia nu e suficient de zdravănă încât să meargă pe propriile picioare.

O plecare şi o vulnerabilitate. Anunţul ieşirii din România a grupului italian de energie Enel readuce în prim plan discuţia despre cât de vulnerabilă e România pe fondul dependenţei de capitalurile străine. O alternativă şi două modele. Economiile Poloniei şi Turciei ne arată că se poate (mai bine) prin forţe proprii.

Nu au trecut zece zile de la numirea dlui Ioan Rus la Ministerul Transporturilor, că rapid s-a format un complet de pietre, care îi cere, prezice, îl critică sau îl sfătuieşte cu şi despre Autostrada Transilvania.