Preţurile locuinţelor în primul trimestru: se mai potolesc scumpirile?

Datele din piaţă arată că, deşi se menţine, tendinţa de majorare a preţurilor locuinţelor a fost mai temperată în T1 2018 comparativ cu variaţiile trimestriale înregistrate în ultimii ani.

Acest fapt poate fi observat mai ales în marile centre regionale, inclusiv în Cluj-Napoca, care au înregistrat până acum şi cele mai semnificative creşteri. El este demn de luat în seamă, cu toate că alte oraşe mai mici au consemnat scumpiri importante în perioada menţionată, de la peste 5% până la aproape 18%. Evoluţia pe T1 2018 confirmă aşteptarea că „urmează o perioadă de ajustare, de decelerare” a preţurilor locuinţelor şi pare a susţine ideea că ciclul actual al pieţei imobiliare se poate prelungi.

Potrivit celui mai recent raport de piaţă realizat de Analize Imobiliare (platforma lansată şi susţinută de Imobiliare.ro), în primul trimestru din 2018, locuinţele din România s-au apreciat, per ansamblu, cu 1,4% faţă de cele trei luni anterioare. Indicele preţurilor solicitate pentru proprietăţile rezidenţiale se situează, astfel, la o valoare de aproape 129 de puncte (faţă de baza de calcul de 100 de puncte, ce se aplică pentru anul 2015). Această creştere este semnificativ mai mică decât cea din perioada similară a anului trecut, ce ajungea la 4%. De remarcat este faptul că, atât în 2016, cât şi în 2017, primul trimestru a marcat un vârf al majorărilor de preţ, creşterile consemnate în următoarele trei pătrare ale anului fiind mai reduse. Rămâne de văzut dacă acest tipar se va menţine şi pentru anul în curs.

Potrivit datelor Analize Imobiliare, media trimestrială a variaţiilor de preţ pe segmentul rezidenţial a fost de 2,2% în 2017, în scădere de la 2,9% în 2016. De menţionat este şi că ritmul actual de scumpire a locuinţelor se situează considerabil sub cel consemnat în perioada de boom a pieţei – asta în condiţiile în care, în 2007-2008, pretenţiile vânzătorilor s-au majorat şi cu 10,6% (T2 2007) sau chiar 16% (T1 2008) la un interval de trei luni.

Datele Eurostat confirmă

Faţă de perioada similară a anului precedent, nivelul actual al pretenţiilor vânzătorilor este cu 6,4% mai ridicat. Spre comparaţie, acelaşi indicator se situa, în urmă cu 12 luni, la 12,9%, iar, în ultimul pătrar al lui 2017, ajungea la 9,1%. Este evidentă, aşadar, tendinţa de încetinire a ritmului de creştere a preţurilor – ce a început să se resimtă pe piaţa rezidenţială autohtonă încă din a doua jumătate a anului trecut.

Acest trend este confirmat de informaţiile centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS) şi Eurostat, folosite pentru elaborarea unui indice al valorilor finale de vânzare pentru locuinţele din România. Astfel, datele (provizorii) pentru trimestrul al treilea din 2017 relevă o scădere de 1,6% a preţurilor de tranzacţionare faţă de cele trei luni anterioare. Spre comparaţie, aşteptările vânzătorilor s-au diminuat cu doar 0,2% în acelaşi interval – ceea ce arată că între cele două categorii de preţuri continuă să existe o discrepanţă.

Majorări de sub 3% în marile oraşe

La nivelul tuturor celor şase mari oraşe ale ţării monitorizate constant de Imobiliare.ro, pretenţiile vânzătorilor de apartamente s-au majorat în primele trei luni din 2018 – însă creşterile au fost, în cele mai multe cazuri, mai reduse decât în T4 2017. Cel mai semnificativ avans, de 2,6%, a fost înregistrat în Timişoara, care a ajuns la o medie de 1.150 de euro pe metru pătrat util. Pe de altă parte, cea mai redusă creştere a preţurilor a fost consemnată de Bucureşti, unde pretenţiile vânzătorilor s-au majorat cu 0,7% (până la 1.260 de euro pe metru pătrat util). În Constanţa aşteptările vânzătorilor s-au majorat cu 2,5% (până la 1.100 de euro pe metru pătrat), în Cluj-Napoca cu 1,3% (până la 1.480 de euro pe metru pătrat), în Braşov cu 1% (până la 1.010 euro pe metru pătrat), iar în Iaşi cu 0,9% (până la 960 de euro pe metru pătrat).

Raportat la primul trimestru din 2017, Cluj-Napoca (foto sus) continuă să se situeze în fruntea clasamentului scumpirilor, cu un plus de 17,3%. Creşteri de două cifre au mai avut loc în acest răstimp în Constanţa (11%), dar şi în Timişoara (10%). Comparativ cu primul trimestru din 2017, nivelul actual al aşteptărilor proprietarilor este cu 8,5% mai mare în Braşov, cu 6,6% în Iaşi şi cu doar 5% în Bucureşti. Aceste cifre confirmă revenirea mai lentă a Capitalei de pe urma recesiunii – fenomen care a afectat-o, de altfel, şi cel mai puternic.

T1 2018: Preţurile locuinţelor în reşedinţele de judeţ

Primele trei luni ale anului în curs au adus câteva evoluţii de preţ interesante în rândul reşedinţelor de judeţ ale ţării. Este vorba, în primul rând, de creşterea-record consemnată de Miercurea-Ciuc, respectiv 17,8%, până la o medie de 820 de euro pe metru pătrat util de apartament. Sunt de remarcat, apoi, majorările importante consemnate de o serie de alte oraşe mai mici: 7,7% în Drobeta Turnu-Severin, 7,4% în Suceava, 7,1% în Giurgiu, 5,8% în Călăraşi şi 5,6% în Slatina. Pe de altă parte, este notabil faptul că patru dintre cele mai mari oraşe ale ţării se înscriu în clasamentul oraşelor cu cele mai mici variaţii de preţ – în cazul acesta creşteri: Bucureşti (0,7%), Iaşi (0,9%), Braşov (1%), dar şi Cluj-Napoca (1,3%). Această discrepanţă între marile centre regionale şi celelalte capitale de judeţ este o dovadă a nivelului ridicat de fragmentare şi polarizare a pieţei rezidenţiale autohtone.

Dintre reşedinţele de judeţ ale ţării, marile centre regionale ale ţării sunt, în mod firesc, cele în care se găsesc şi cele mai scumpe locuinţe. Potrivit datelor Imobiliare.ro şi Analize Imobiliare, în România există şase oraşe în care suma medie solicitată pentru un apartament este de peste 1.000 de euro pe metru pătrat util – Clujului, Bucureştiului, Timişoarei, Constanţei şi Braşovului adăugându-li-se şi Craiova (foto sus). Cu o valoare medie de listare de 1.080 de euro pe metru pătrat util, preţurile din capitala Olteniei continuă să se situeze peste nivelul celor din Iaşi.

În ceea ce priveşte cele mai ieftine apartamente disponibile spre vânzare la nivel naţional, acestea pot fi găsite în reşedinţele de judeţ din zona de sud a României, în frunte cu Reşiţa şi Giurgiu, unde pretenţiile proprietarilor ajung la 470 şi, respectiv, 490 de euro pe metru pătrat util. Clasamentul este completat de Alexandria (530 de euro pe metru pătrat util), Drobeta Turnu-Severin (570 de euro pe metru pătrat util), Târgovişte (590 de euro pe metru pătrat util) şi Călăraşi (610 euro pe metru pătrat util).