Noi reguli în relaţiile comerciale cu statele extracomunitare

Cele mai mari taxe vamale recent introduse sunt la exporturile în Turcia, Republica Moldova şi Macedonia Odată cu integrarea în Uniunea Europeană, România trebuie să respecte noi reguli

Cele mai mari taxe vamale recent introduse sunt la exporturile în Turcia, Republica Moldova şi Macedonia

Odată cu integrarea în Uniunea Europeană, România trebuie să respecte noi reguli în relaţiile comerciale cu statele necomunitare, prevederi respectate de toate ţările membre. Astfel, de la 1 ianuarie 2007, "regimul" exporturilor şi importurilor româneşti în/din state necomunitare a suferit modificări, în special pe partea taxelor vamale percepute. Acestea diferă însă de la ţară la ţară, în funcţie de acordurile încheiate de fiecare stat în parte cu Uniunea Europeană. Potrivit datelor prezentate de către Departamentul pentru Comerţ Exterior din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului, România va avea, odată cu obţinerea noului stat de membru al UE, atât avantaje, cât şi dezavantaje. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, principalii parteneri comerciali ai ţării noastre sunt state europene, membre ale UE.

Până anul trecut, în comerţul dintre România şi Republica Albania se aplicau prevederile Acordului de Comerţ Liber (ACL). De la 1 ianuarie 2007 însă, baza juridică este asigurată de Acordul Interimar la Acordul de Stabilizare şi Asociere (ASA), dintre Republica Albania şi Uniunea Europeană. Potrivit acestuia, importurile pe piaţa Uniunii Europene de produse industriale şi produsele agricole - cu excepţia cărnii de vită pentru care există anumite contingente - sunt scutite de taxe vamale. Există însă şi produse la care regimul este diferit, precum vin şi anumite produse din peşte, zahăr şi bovine vii. În cazul acestora din urmă s-a eliminat taxa specifică de import, dar au rămas în vigoare taxele vamale ad-valorem de 20%.

Albania

Din momentul aderării României, exporturile şi importurile către/din Albania ar putea suferi modificări. Primele ar putea fi afectate, întrucât prevederile ACL dintre cele două state au eliminat taxele vamale pe bază de reciprocitate de la 1 ianuarie 2007, în timp ce prin ASA s-au eliminat taxele vamale doar pentru anumite produse. În topul mărfurilor exportate de România în Albania, pe primele poziţii se află produsele industriale, chimice şi metalele.

Aşadar, specialiştii consideră că aderarea României la UE va avea un efect pozitiv asupra relaţiilor comerciale dintre cele două ţări: mărirea oportunităţilor de afaceri şi creşterea diversităţii ofertei româneşti, datorită noilor condiţii care favorizează dezvoltarea fluxului de mărfuri către Albania.

Ucraina

Importul de mărfuri de origine ucraineană în UE este liberalizat în mare parte, cu excepţia produselor siderurgice, în timp ce comerţul de textile şi confecţii între Ucraina şi UE a fost liberalizat, treptat. De la 1 ianuarie, în relaţiile economice dintre Ucraina şi România se aplică prevederile Acordului de Parteneriat şi Cooperare Ucraina - UE.

Aşadar, neavând un Tarif Vamal consolidat (n.r. - Ucraina nu este membră a Organizaţiei Mondiale a Comerţului), nu există modificări ale taxelor vamale aplicate de Ucraina mărfurilor româneşti. Totodată, produsele de origine ucraineană exportate pe piaţa comunitară şi, implicit, în România au un nivel al taxelor vamale, dacă nu zero, redus. Ca membru UE, România trebuie să respecte măsuri antidumping la importurile ucrainene de nitrat de amoniu, ţevi sau uree.

Azerbaidjan

Relaţiile Azerbaidjanului cu Uniunea Europeană şi, implicit, cu România sunt reglementate prin Acordul de Parteneriat şi Cooperare (APC) care a intrat în vigoare la 22 iunie 1999. Acest document legiferează cooperarea în toate domeniile nemilitare, Azerbaidjanul fiind de altfel inclus şi în Politica Europeană de Vecinătate (ENP). Domeniul comercial reprezintă o prioritate în relaţiile dintre UE şi această ţară, întrucât Azerbaidjan este un partener important. Schimburile comerciale se bazează în special pe petrol, gaze şi bumbac. Până anul trecut, relaţiile economice dintre ţara noastră şi Azerbaidjan au fost reglementate printr-un acord semnat între cele două state, în 1995. De la 1 ianuarie a intrat însă în vigoare un protocol adiţional de amendare a acordului amintit. Odată cu integrarea României în UE, taxele vamale la mărfurile exportate de ţara noastră au rămas la acelaşi nivel ca şi până acum, spre exemplu: între 0,5 şi 15% la animale vii şi produse animaliere, articole metalice şi hârtie, între 10% şi 15% la lemn şi 15% în cazul pieilor crude de animale sau a produselor alimentare, băuturi şi tutun.

Turcia

Deşi nu e membru al Uniunii Europene, Turcia a semnat în 1963 un Acord de Asociere, în baza căruia, cu 12 ani în urmă, a fost constituită Uniunea Vamală Turcia - UE. Aceasta presupune taxe vamale zero la produsele industriale care "circulă" în/din Turcia din/în Uniunea Europeană. În timp ce produsele agricole procesate sunt exceptate totodată de taxe vamale, restul sunt însă "purtătoare" de taxe vamale care ajung, în unele cazuri, până la 225%. Relaţiile comerciale dintre cele două state sunt aşadar reglementate în acest moment de prevederile Uniunii Vamale Turcia - Uniunea Europeană. Evoluţia exporturilor româneşti în această ţară nu va fi afectată, întrucât ponderea produselor agricole şi alimentare în totalul exporturilor nu depăşeşte 3,2%. În topul exporturilor româneşti în Turcia se află produsele industriale (96,8%), predominând metalele, combustibilii şi produsele industriei chimice. În ceea ce priveşte importurile din această ţară, textilele şi echipamentele de transport au cea mai mare căutare. Turcia a instituit anumite măsuri de apărare comercială, una dintre acestea referindu-se la importul de PVC originar din unele ţări membre UE, care se aplică şi în cazul României.

Serbia

Integrarea ţării noastre în Uniunea Europeană ar putea aduce exportatorilor români atât avantaje, cât şi dezavantaje. Pierderi ar putea apărea pe sectorul exportului de produse agricole, întrucât taxele vamale pentru unele produse cu tratament preferenţial au fost modificate. Beneficii ar putea avea însă exportatorii români de produse industriale, dar şi cei de echipamente şi tehnologie. De la 1 ianuarie 2007, taxa vamală la produsele minerale exportate în Serbia este de 2,01%, în timp ce la produsele industriei chimice şi mase plastice sau cauciuc, aceasta urcă la 2,97%. Cele mai mari taxe vamale se aplică însă textilelor, respectiv 12,19%, în timp ce la maşini, aparate şi echipamente electrice, acestea sunt de 7,32%, iar la lemn sau hârtie, de 5,27%, respectiv 6,50%. Şi importurile româneşti din Serbia s-au scumpit, odată cu aderarea României la UE. Dacă taxa vamală era înainte 0 la majoritatea produselor, cu excepţia celor vegetale, acum se achită o taxă de până la 5,5% la produsele chimice sau 6,5% ori 7% în cazul maselor plastice, respectiv hârtie.

Macedonia

Din momentul integrării României în UE, relaţiile comerciale dintre România şi Macedonia sunt reglementate de Acordul de Stabilizare şi Asociere (ASA), faţă de Acordul Central European de Comerţ Liber (CEFTA), în baza căruia "funcţiona" comerţul dintre cele două state, până la 1 ianuarie 2007. Potrivit ASA, taxele vamale în comerţul Macedoniei cu UE se vor reduce gradual, până în 2011, când comerţul va fi liberalizat complet.

Astfel, aderarea României la UE va afecta exporturile româneşti de produse industriale în această ţară, din cauza regimului vamal mai puţin favorabil acordat de Macedonia produselor din Uniunea Europeană. Spre exemplu, dacă anul trecut nu se plătea, în baza CEFTA, taxă vamală la exporturile de autoturisme cu o capacitate cilindrică mică, din acest an, pentru Dacia Logan sau Matizurile trimise în Macedonia se va plăti o taxă vamală de 3,5%. De amintit că ponderea autoturismelor în totalul exporturilor româneşti în Macedonia a fost, în 2006 de 6,5%. În ceea ce priveşte însă comerţul cu produse agricole dintre cele două state, se estimează o creştere atât a importurilor, cât şi a exporturilor României. De menţionat că între UE şi Republica Macedonia nu se aplică măsuri antidumping sau antisubvenţie.

Croaţia

Relaţiile comerciale dintre cele două state au fost reglementate, până anul trecut, prin Acordul de Aderare a Republicii Croaţia la Acordul Central European de Comerţ Liber (CEFTA). De la 1 ianuarie 2007 a intrat însă în vigoare Acordul de Stabilizare şi Asociere (ASA). Acesta prevede scutiri de taxe vamale la importul pe piaţa UE la toate produsele industriale şi agricole - cu excepţia cărnii de vită, pentru care există anumite contingente. Regimul diferă, totodată, şi în cazul vinului, a produselor din peşte şi a zahărului. Exporturile de produse industriale româneşti nu va fi aşadar afectat de aderarea României la UE, întrucât atât prevederile CEFTA, cât şi cele ale ASA prevăd eliminarea totală a taxelor vamale. Astfel, se previzionează o accelerare a exporturilor româneşti pe piaţa croată, dar şi a importurilor de produse agricole. În acest moment, exporturile româneşti de produse minerale (n.r. - mărfurile cu cea mai mare pondere în exportul României în Croaţia) sunt scutite de taxă vamală, în timp ce în cazul animalelor vii şi a produselor animaliere, aceasta poate ajunge până la 40%. În privinţa măsurilor antidumping în vigoare în UE, aplicate importurilor din Croaţia, trebuie menţionată taxa de 38,80% în cazul ţevilor din fier şi oţel, respectiv 9,01 euro/tonă la uree. Firmele româneşti interesate de piaţa croată vor avea astfel posibilitatea de a importa şi de a comercializa mărfuri croate pe piaţa românească la un preţ avantajos.

Republica Moldova

Din 1995 şi până anul trecut, schimburile comerciale dintre România şi Republica Moldova se derulau în baza Acordului de Comerţ Liber. Potrivit acestuia, comerţul dintre cele două state era complet liberalizat. Integrarea ţării noastre în UE determină însă schimbări importante în relaţiile cu această ţară, întrucât politica comercială aplicată de România Republicii Moldova va fi cea comunitară. Astfel, exportul românesc în această ţară va fi afectat, întrucât, dacă până anul trecut mărfurile autohtone erau importate de Moldova fără taxe vamale, de la 1 ianuarie, acestora li se aplică acelaşi regim ca şi celorlalte produse din alte ţări membre. Aşadar, cum în prezent România nu mai beneficiază de un regim comercial preferenţial cu Moldova, se vor plăti taxe vamale de până la 10%, în cazul metalelor şi articolelor metalice şi între 0 şi 15% la textile, hârtie şi mase plastice. Tot din momentul integrării României în UE, ţara noastră aplică la importurile de produse originare din Moldova măsura antidumping aplicată de UE la importurile de cabluri din oţel originare din această ţară.