Dezvoltarea comerţului depinde de numărul posesorilor de maşini

Doar 26% din familiile din România utilizează autoturismul pentru a merge la cumpărături de produse de larg consum, procentaj cu mult sub media celor din ţările europene, dar la egalitate cu cel

Doar 26% din familiile din România utilizează autoturismul pentru a merge la cumpărături de produse de larg consum, procentaj cu mult sub media celor din ţările europene, dar la egalitate cu cel din Bulgaria. Această cifră se reflectă direct în volumele de vânzări ale retailerilor. Specialiştii din acest sector aşteaptă ca, în următorii ani, procentajul să crească şi, odată cu el, numărul clienţilor din marile lanţuri de magazine să fie din ce în ce mai mare.
Numărul românilor care posedă un autoturism se menţine încă la un nivel destul de scăzut în comparaţie cu cel din Uniunea Europeană. Astfel, în Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia, jumătate din populaţie merge la cumpărături cu maşina, în timp ce în Serbia, Croaţia şi Muntenegru acest procent atinge 54%.
"În România vorbim de foarte mulţi cumpărători nemobili atât din cauza nivelului scăzut de echipare cu autoturisme, cât şi a comerţului practicat, deocamdată, în proporţie majoritară pe suprafeţe mici", spune Andreea Mihai, manager de comunicare în cadrul companiei de retail, Carrefour România. În opinia sa, dezvoltarea comerţului de tip modern depinde în mod direct de dezvoltarea vânzărilor de autoturisme şi îmbunătăţirea infrastructurii rutiere.
"Creşterea numărului de cumpărători care se deplasează cu maşina, coroborată cu majorarea numărului de hipermarketuri, supermarketuri şi magazine de tip discount vor determina creşterea ponderii deţinute de distribuţia modernă în raport cu cea tradiţională", spune Mihai. În 2005, 29% din comerţul cu produse alimentare s-a realizat prin distribuţia modernă, de la 10% în 2001 şi 15% în 2003, procent estimat să ajungă la 44% în 2007.
11% din populaţie merge la hipermarket
ţinând cont de prezenţa sa încă redusă, studiile efectuate de către GfK şi Incoma Research arată că hipermarketul nu este considerat principala destinaţie pentru cumpărători decât de 11% din populaţie, foarte departe de cele 35 de procente ale ungurilor sau cehilor. Potrivit reprezentanţilor companiilor de retail, românii, cu un nivel de echipare cu autoturisme scăzut, sunt în mare parte consumatori nemobili, ceea ce îi împiedică să se deplaseze până la hipermarketul cel mai apropiat - atunci când el există. Lipsa automobilelor afectează modalitatea de folosire a hipermarketului în raport cu obiceiurile din Europa Occidentală. Potenţialul de "seducţie" al acestui tip de magazin este încă neexplorat, ţinând cont de ambiţiile de creştere ale actorilor pe acest format şi având în vedere creşterea vânzărilor de autovehicule.
Soluţia: maşini puse la dispoziţie de retaileri
Singura posibilitate de atragere a clienţilor fără maşini către centrele bazate pe comerţ modern este punerea la dispoziţie a unei maşini speciale care să le faciliteze accesul.
"Soluţia intermediară constă în punerea la dispoziţia clienţilor a unui serviciu de transport, aşa cum operatorii au ştiut să facă în Polonia şi în Cehia, pentru a permite clienţilor să ajungă mai uşor la hipermarketuri", explică managerul Carrefour România. Este ceea ce au încercat să facă şi în România, atât Cora, cât şi Carrefour, însă deocamdată doar la nivelul Capitalei.
40% din comerţul european este modern
În medie, în ţările Europei Centrale şi de Est, 40% din distribuţia de produse alimentare se face prin reţelele moderne de comerţ. Unele ţări au atins deja maturitatea în acest proces, odată cu intrarea pe piaţă a hipermarketurilor, în urmă cu aproximativ 10 ani. De exemplu, în Cehia, distribuţia modernă reprezintă 71%, în Ungaria 58%, iar în Polonia 52%. În România, la cinci ani după deschiderea primului hipermarket, ponderea este de doar 29%, însă este de aşteptat ca acest procentaj să ajungă la 50% în 2010. Estimarea se bazează pe noile proiecte ale lanţurilor deja prezente în piaţă, dar şi pe intrarea unor nume noi, precum Auchan sau Tesco.