Decalogul îmbunătăţirii confortului în propria locuinţă

Decalogul îmbunătăţirii confortului în propria
locuinţă

Casă solară, 100% electrică, sigură şi confortabilă, cu o amprentă de CO2 scăzută, construită de EFdeN

Luând în considerare că oamenii petrec peste 85% din timp în interiorul clădirilor, asigurarea unui confort al propriei locuinţe este importantă deoarece fie că vorbim de muncă, somn, cumpărături, sală de fitness sau alte activităţi casnice, clădirile au o influenţă critică asupra siguranţei, sănătăţii şi productivităţii noastre.

Ştiri pe aceeaşi temă

Atunci când îşi construiesc sau repară o locuinţă, oamenii trebuie să ia în considerare confortul pe care îl va aduce acesta, dar şi alte beneficii ale unei clădiri optimizate. De exemplu, un studiu al Consiliului Mondial pentru Clădiri Verzi arată că accesul către ferestre cu vedere în exterior îmbunătăţeşte funcţiile cognitive şi memoria cu 10-25%, iar în spitale reduce timpul de spitalizare cu 8,5%.

De asemenea, lumina naturală la locul de muncă creşte productivitatea lucrătorilor cu 18%, la şcoală îmbunătăţeşte performanţele elevilor cu 5-14%, iar în magazine cresc vânzările cu 15-40%. Mai mult, iluminatul artificial corespunzător creşte productivitatea cu 23%, ventilarea adecvată creşte productivitatea cu 5-14%, iar controlul individual al temperaturii creşte productivitatea cu 3%.

În acest sens, EfdeN, Centrul de Cercetare al Condiţiilor de Confort, a lansat, cu sprijinul BCR Banca Pentru Locuinţe (BCR BpL), Ghidul Condiţiilor de Confort, ce are ca unic scop îmbunătaţirea calităţii locuirii în România. Acesta conţine zece condiţii esenţiale prin care poate fi îmbunătăţit confortul unei locuinţe.

„Trebuie să conştientizăm că România are cel mai vechi stoc de locuinţe din UE, conform datelor Eurostat. Avem blocuri de locuinţe unde nu s-a efectuat nici un fel de lucrare de reparaţii în ultimii 20-30 de ani. Majoritatea acestor blocuri au nevoie urgentă de reparaţii. Tocmai de aceea am decis sa ne implicăm în susţinerea acestui Ghid pe care îl considerăm extrem de util“, spune Lucian Anghel, preşedintele BCR Banca pentru Locuinţe.

Mihai Băiceanu, Coordonator Programe Cercetare EFdeN 4C, spune: „Cu toate că exista anumite valori pentru parametrii de confort consideraţi general acceptaţi, Confortul termic, Calitatea aerului, Confortul acustic şi Confortul vizual, parametrii ce se regăsesc în normativele de proiectare a clădirilor, de multe ori aceşti parametri ce determină confortul ocupanţilor clădirilor nu sunt luaţi în calcul”.

Cei 10 factori care determină confortul                                                                                         

1. Umbrirea suprafeţelor cu geamuri. Ferestrele sunt locurile prin care intră/iese cea mai multă căldură în mod nedorit. Umbrirea lor pe timp de vară reduce semnificativ aporturile de căldură. În acest sens, umbririle exterioare, fie că vorbim de copertine, storuri sau obloane, spre exemplu, sunt mult mai eficiente decât umbririle interioare, precum perdelele sau jaluzelele.

2. Izolarea termică corespunzătoare. Calculată după o analiză tehnico-economică, izolaţia termică nu numai că reduce consumurile energetice pentru încălzire şi răcire, dar asigură şi o temperatură a suprafeţelor interioare ale pereţilor apropiată de temperatura interioară, ceea ce conferă confort termic ocupanţilor.

3. Echipamente termice eficiente. Echipamentele moderne, care funcţionează cu energie electrică, cum sunt pompele de căldură, pot furniza agent termic corespunzător atingerii confortului termic şi sunt prietenoase cu mediul, în special dacă energia electrică folosită este produsă local, din surse regenerabile. Însă, chiar şi pentru echipamentele termice convenţionale, precum microcentralele cu gaz sau cazanele cu lemne există alternative eficiente – microcentrala cu condensaţie şi cazanul cu lemne cu gazeificare.

4. Ventilarea. Fie că se face pe cale naturală, prin deschiderea geamurilor, fie că se face mecanic, prin intermediul unei instalaţii de ventilare, reîmprospătarea aerului din clădiri este necesară menţinerii unei calităţi adecvate a aerului. Ventilarea mecanică, faţă de cea naturală, are avantajul de a fi controlabilă, ceea ce contribuie la eficienţa energetică.

5. Evacuarea umidităţii. În camerele în care apar degajări mari de umiditate, respectiv bucătăriile şi băile, este necesară amplasarea de mijloace de ventilare – geamuri sau ventilatoare, respectiv hotă pentru bucătărie. În caz contrar, pe lângă disconfortul termic, umiditatea controbuie în timp la dezvoltarea igrasiei şi a mucegaiurilor. De aceea, umiditatea trebuie evacuată înainte să condenseze pe suprafeţe solide.

6. Mentenanţa instalaţiilor de ventilare. În cazul clădirilor dotate cu astfel de instalaţii, instrucţiunile de curăţare, igienizare şi schimbare a filtrelor şi consumabilelor trebuie respectate pentru a se garanta calitatea aerului introdus în clădire prin instalaţie.

7. Izolarea fonică a spaţiilor tehnice. Pentru camerele tehnice în care există echipamente producătoare de zgomot, este necesară izolarea fonică şi, după caz, instalarea de soluţii de fixare anti-vibraţii. O bună izolaţie fonică este vata minerală, care are şi rol de izolaţie termică.

8. Nuanţele deschise în amenajarea de interior. La nivel psihologic, creează confort prin accentuarea ideii de spaţiu şi reflectă lumina, contribuind la sporirea confortului vizual.

9. Favorizarea luminii naturale. Pentru rolul ei în funcţionarea normală a ciclurilor organismului, lumina naturală, în detrimentul celei artificiale, trebue favorizată.

10. Iluminatul artificial corespunzător din punct de vedere calitativ. Pe lângă aspectul cantitativ, de a avea o intensitate potrivită a luminii, trebuiesc urmărite şi aspectele calitative – evitarea alternanţelor lumină/întuneric, evitarea orbirii prin iluminarea directă, folosirea iluminatului indirect şi a aparatelor de iluminat care furnizează lumină difuză.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările