Cât durează să vinzi un apartament şi cât sunt dispuşi proprietarii să lase din preţ

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Perioada de vânzare este, ca şi marja de negociere, un indicator ce arată dinamica raportului cerere-ofertă pe piaţa apartamentelor (şi nu numai).

Potrivit celui mai recent raport de piaţă realizat de Imobiliare.ro şi Analize Imobiliare, în intervalul octombrie-decembrie 2018, timpul necesar pentru vânzarea unui apartament în Bucureşti s-a majorat, ajungând la o medie de 90 de zile (faţă de 80 de zile în cele trei luni anterioare). Această evoluţie este, însă, una cât se poate de normală, ea putând fi pusă pe seama ciclicităţii pieţei imobiliare, în condiţiile în care activitatea de tranzacţionare se mai „relaxează” spre final de an, atât după apogeul atins în luna septembrie, cât şi în contextul sărbătorilor.

Trimestrul al doilea, cel mai bun pentru vânzări

Privind la evoluţia acestui indicator din 2014 încoace, se poate remarca, de altfel, că această creştere este cât se poate de normală. Potrivit acestui „tipar”, trimestrul al doilea din an este cel mai prolific pentru tranzacţionarea apartamentelor (şi proprietăţilor rezidenţiale în general), după care perioada de vânzare creşte în trimestrul al treilea şi, apoi, în cel de-al patrulea. Perioada în care locuinţele se vând cel mai greu este, de regulă, primul al anului, punctul maxim al ultimilor patru ani fiind atins în T1 2017, când un apartament se vindea, în medie, în 105 zile.

De remarcat este, totuşi, că în ultimii ani poate fi observată o tendinţă generală de majorare a timpului de vânzare pentru un apartament. Punctul minim din acest punct de vedere a fost atins în T4 2015, când un apartament avea nevoie de circa 51 de zile pentru a fi vândut. Această evoluţie poate fi explicată printr-o mai mare stabilitate a pieţei, ca şi printr-o „relaxare” a potenţialilor cumpărători, care tind să-şi aloce mai mult timp pentru găsirea locuinţei potrivite.

Cluj-Napoca, cea mai mare marjă de negociere

În ultimele trei luni din 2018, marjele de negociere pentru apartamentele din marile oraşe ale ţării (indicator calculat ca diferenţă între ultimul preţ solicitat de către proprietari şi cel final, de vânzare) au consemnat evoluţii diferite, atât comparativ cu cele trei luni anterioare, cât şi cu perioada similară din 2017. Creşteri din ambele puncte de vedere au fost consemnate doar în Cluj-Napoca, unde marja de negociere se situează la cel mai mare nivel dintre centrele regionale analizate, anume la 3,7%. Acest fapt poate fi pus pe seama nivelului mai ridicat de preţ din acest oraş, în consonanţă cu tendinţa de diminuare a cererii (vădită şi de temperarea ritmului de creştere a preţurilor).

La polul opus, o scădere trimestrială importantă a acestui indicator a avut loc în Braşov, unde disponibilitatea vânzătorilor de a lăsa la preţ se situează la cel mai scăzut nivel, respectiv 1,1%. Spre comparaţie, în Bucureşti şi Constanţa, marjele de negociere au fost vizibil mai stabile atât comparativ cu trimestrul anterior, cât şi cu perioada similară a anului precedent. Astfel, vânzătorii din cel mai mare oraş al ţării au lăsat la preţ aproximativ 3,16% în ultimul pătrar al anului trecut, în vreme ce, în oraşul de la malul mării, marja de negociere s-a situat la circa 2,32%.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite