Apetitul pentru achiziţiile de locuinţe, la apogeul ultimilor trei ani

Datele din piaţă indică o creştere importantă a apetitului pentru achiziţii de locuinţe, fapt ce explică, de altfel, tendinţa de creştere a preţurilor.

Cel mai recent raport de piaţă realizat de Analize Imobiliare, platforma lansată şi susţinută de Imobiliare.ro, arată că, în ultimii trei ani, cererea de locuinţe din cele mai mari şase oraşe ale ţării s-a majorat cu 76%, situându-se, astfel, la un punct de apogeu în momentul de faţă.

În perioada menţionată – ce corespunde, în mare, noului ciclu de creştere a pieţei, început după încheierea crizei –, cel mai semnificativ avans, de 217%, a avut loc în Iaşi. În ciuda faptului că interesul cumpărătorilor s-a triplat, practic, preţurile din capitala Moldovei nu au resimţit o presiune foarte mare, întrucât oferta crescândă de apartamente noi a putut prelua o bună parte din noile solicitări. Majorări de peste 100% ale cererii au mai fost consemnate în Braşov (158%), Timişoara (104%) şi Constanţa (103%), în vreme ce, în Bucureşti şi Cluj-Napoca, a avut loc o creştere de 46% şi, respectiv, 76%.

Iaşi şi Cluj, cele mai mari creşteri ale cererii                  

Pe parcursul ultimelor 12 luni, cererea pentru proprietăţi rezidenţiale (atât apartamente, cât şi case) s-a majorat, cumulat, cu 17% în marile centre regionale. Creşteri fost înregistrate în toate acestea, însă amploarea variaţiilor este foarte diferită: în fruntea clasamentului se află Iaşiul şi Cluj-Napoca, unde apetitul pentru achiziţiile de locuinţe este cu 49% şi, respectiv, cu 41% mai ridicat decât în perioada similară a anului trecut.

Pe de altă parte, Bucureştiul a consemnat cea mai mică creştere anuală a cererii pentru proprietăţi rezidenţiale, anume 6% (ceea ce explică, parţial, scumpirile mai temperate din Capitală). De luat în calcul este însă şi faptul că volumul cererii din aşa-numitele oraşe secundare este de patru până la cinci ori mai mic decât în Bucureşti. În celelalte mari oraşe ale ţării, apetitul pentru achiziţiile de locuinţe a cunoscut, potrivit raportului citat, majorări anuale de două cifre: 12% în Constanţa, 28% în Timişoara şi, respectiv, 34% în Braşov.

Apartamente noi versus vechi

În ceea ce priveşte tipul de locuinţe căutate de către potenţialii cumpărători, cele nou-construite (apartamente şi case finalizate după anul 2000) sunt în continuare majoritare, cu o pondere de 57% dintre căutările pe cele şase mari oraşe (în creştere de la 56% în ultimul trimestru din 2017). Preferinţa pentru unităţile locative noi poate fi regăsită, punctual, doar în trei dintre cele şase oraşe analizate, respectiv Cluj-Napoca (69%), Iaşi (67%) şi Bucureşti (62%). În celelalte trei centre regionale, apartamentele vechi sunt încă mai populare, cu o cotă de 46% în Timişoara, 43% în Constanţa şi, respectiv, 42% în Braşov.

Oferta de locuinţe, în contrapunct cu apetitul pentru achiziţii

La capitolul ofertă, datele Analize Imobiliare arată că, raportat la perioada similară a anului trecut, numărul proprietăţilor disponibile spre vânzare s-a diminuat cu 5,9% la nivelul marilor oraşe, pe fondul creşterii cererii şi a numărului de tranzacţii din piaţă. În contrapunct cu evoluţia cererii, tendinţa de scădere a ofertei de locuinţe explică, de altfel, tendinţa ascendentă a preţurilor. Cinci dintre cele şase centre regionale au consemnat scăderi ale celui din urmă indicator în ultimul an, în frunte aflându-se Bucureştiul, cu un minus de 12,3%, acesta fiind urmat de Braşov (-6,2%), Constanţa (-4,8%), Timişoara (-0,8%) şi Iaşi (-0,2%). Excepţia de la regulă o reprezintă Cluj-Napoca, unde numărul ofertelor de locuinţe disponibile spre vânzare este cu 8,6% mai mare decât în urmă cu un an.

În ceea ce priveşte proprietăţile nou introduse pe piaţă, în marile oraşe a avut loc o creştere de 16,4% faţă de primul trimestru din 2017, tendinţa ascendentă fiind resimţită în fiecare dintre cele şase centre regionale. Cel mai mare avans a avut loc în Constanţa (33,5%), oraşul de la malul mării fiind urmat de Cluj-Napoca (33%), Iaşi (24,7%), Timişoara (21,9%), Braşov (16,8%) şi, în cele din urmă, de Bucureşti (6,2%).