După taxa pe stâlp, statul introduce și taxa pe hărnicie. Cine o va plăti și cât de mare este
0După ce a introdus taxa pe stâlp și a majorat impozitul de dividende, scăzând și pragul de impozitare pentru microîntreprinderi astfel încât să taxeze mai multe firme, statul introduce o nouă taxă de solidaritate, supranumită deja „taxa pe hărnicie”.
Concret, statul ar urma să ia o taxă de 15% de la primăriile care colectează mai mulți bani de la populație și firme și să subvenționeze cu acești bani primăriile care colectează mai puțin.
Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2025 – adoptat de Parlament – arată în Articolul 6, punctul b că „63% la bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor pe al căror teritoriu își desfășoară activitatea plătitorii de impozit pe venit. În cazul în care media pe locuitor, calculată la nivelul fiecărui municipiu, oraș sau comună, după caz, ca raport între suma corespunzătoare cotei prevăzută la prezentul alineat și numărul de locuitori, este mai mare de 2.000 lei/locuitor/an în cazul municipiilor și respectiv 1.500 lei/locuitor/an în cazul orașelor și comunelor, la diferența rezultată între suma aferentă cotei de 63% și cea calculată prin înmulțirea numărului de locuitori cu media per locuitor corespunzătoare tipului unității administrativ-teritoriale se aplică o reținere de 15% în cazul municipiilor și 10% în cazul orașelor și comunelor.
În baza reținerilor de 15%, respectiv 10%, prevăzute la prezentul alineat, se calculează coeficienți de corecție care se utilizează lunar la determinarea sumelor aferente cotelor cuvenite unităților administrativ-teritoriale respective și care se aprobă prin ordin al viceprim-ministrului, ministrului finanțelor, în termen de 5 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Reținerile astfel aplicate sunt venituri definitive ale bugetului de stat”.
Ministrul de Finanțe, Tanczos Barna a explicat de ce a fost nevoie de acest nou amendament în legea bugetului de stat. „Primul criteriu este alocare în funcție de numărul real al populației pe fiecare localitate în parte. Știm foarte bine că față de datele de la INS, ultimul recensământ a constatat diferențe de peste 2 milioane de cetățeni. Ceea ce înseamnă că foarte multe localități primeau fonduri din impozitul pe salarii, pe cetățeni care figurau doar fictiv. Vorbim aici despre acele adrese unde sunt sute, poate mii de cetățeni care s-au înregistrat, s-au înscris pe adresele respective. Ei nu locuiesc acolo, nu vin la vot, nu participă nici măcar la activitatea din localitate”, a spus ministrul de Finanțe, Tanczos Barna, la Europa FM.
Potrivit acestuia, prin taxa de solidaritate se dă o șansă comunităților mici – care nu sunt centre comerciale, logistice sau universitare, și nici parte din proiecte mari de infrastructură – să dezvolte mai multe programe pentru comunitate.
„Statul are obligația să găsească o echilibrare a resurselor pentru a oferi serviciile publice și în zonele rurale, de exemplu, mai puțin dezvoltate sau în județele care n-au aceleași atuuri din punct de vedere economic. Într-adevăr, un procent de 10% sau 15% s-a reținut din acest impozit pe salariu care revenea centrelor puternice de dezvoltare, exact pentru a alimenta solidaritatea și echitatea la nivel național, dar și în aceste condiții, acele municipii, orașe sau comune despre care vorbiți dumneavoastră au creșteri uriașe de venituri față de 2024”, a adăugat ministrul.
Măsura nu este privită cu ochi buni de către primarii din marile orașe, care se plâng că pierd sume considerabile, în Timișoara pierderile fiind estimate la 13 milioane de euro, în Bacău la 3 milioane de euro, iar în Iași 8 milioane de euro.
Reprezentanții Asociației Municipiilor din România vor să discute cu premierul și cu ministrul de Finanțe pentru a înțelege mecanismele noii taxări despre care nu au fost informați înainte de adoptarea în Parlament.
Se încarcă comentariile...
