Exclusiv Cum s-ar putea spânzura România cu colacul de salvare de la FMI. Paradoxul, explicat de un economist: „Asta ne-ar distruge economia”
0Reprezentanții FMI au sosit la București, într-un moment în care economia României arată tot mai rău. Analistul Adrian Negrescu explică, pentru „Adevărul”, paradoxul FMI, care ne poate ajuta, dar în același timp ne poate distruge economia.
Vizita experților Fondului Monetar Internațional (FMI), care au ajuns în București încă de marți, 5 octombrie, găsește România într-o situație mai dificilă decât la precedenta descindere. Asemenea unui student submediocru, România nu și-a făcut temele și mizează acum doar pe bunăvoința profesorului, pentru a trece examenul. Examen care, în realitate, este o re-reexaminare și care ar putea să însemne la final apelarea la banii FMI, pentru a asigura o finanțare mai ieftină României.
Cel puțin în aparență, echipa FMI s-a deplasat la București pentru a realiza analiza anuală a economiei româneşti, iar astfel de consultări au loc periodic cu toate statele membre ale Fondului Monetar Internațional. Și totuși, dată fiind situația economică și deficitul uriaș, România chiar să ajungă în următoarele luni la mâna FMI, așa cum s-a întâmplat în 2009, în timpul crizei care ne-a paralizat economic.
La fel ca atunci, România are nevoie urgentă de finanțare și la dobânzi mai reduse decât în prezent, ceea ce FMI chiar ar fi în măsură să-i ofere. Paradoxal, chiar dacă FMI ar putea aduce salvarea, obligând România să înghită încă o dată pilula amară a austerității, în egală măsură același „medicament” poate avea efecte secundare grave. Analistul Adrian Negrescu explică, pentru „Adevărul”, despre ce este vorba.
Colacul de salvare de la FMI ne poate spânzura accidental
„Cei de la FMI vin la București să ne ofere un contract de salvare financiară în condițiile în care de la precedenta criză situația bugetară a României s-a deteriorat foarte mult. Noi trăim în adevărat paradox economic. Am adus în țară în acest an, din împrumuturile publice, dar și în alte fonduri, peste 50 de miliarde de euro și cu toate acestea economia stagnează. Vezi creșterea de numai 0,1% după primele două trimestre din 2024. Mai mult decât atât, cu toate împrumuturile uriașe ale statului, la un nivel istoric, niciodată România nu s-a împrumutat cu peste 50 de miliarde de euro într-un an. Cu toate acestea, deficitul bugetar a depășit pe cel din pandemie, atunci când activitatea economică a fost paralizată în toate domeniile și va trece probabil de 130 de miliarde de lei”, spune Negrescu.
România a fost condusă prost în ultimii ani, indiferent ce alianțe s-au succedat la guvernare. Însă 2024 a adus cele mai mari probleme, mai spune expertul.
„E un paradox economic care demonstrează faptul că nu am administrat cum trebuie această țară, am împrumutat-o peste măsură și am gâtuit, practic, economia, am îngropat-o cu avalanșele de taxe și impozite pe care le-am pus în ultimii 2-3 ani”, mai spune el.
Mai puțini bani pentru cei care muncesc mai mult
În principiu, FMI vine cu câteva recomandări speciale ce țin de adoptarea unei noi reforme fiscale: impozitarea progresivă, impozitul pe cifra de afaceri și eliminarea privilegiilor fiscale. Unele dintre aceste recomandări nu ar avantaja România, ci ar îngropa-o și mai mult, avertizează Adrian Negrescu.
„Impozitul progresiv înseamnă că îi sancționăm pe cei care își doresc mai mult, care vor să câștigem mai mulți bani, care își au mai multe servicii, care încearcă să câștigem mai bine. Cu cât ai un câștig mai mare, cu atât statul îți va lua mai mulți bani. Astfel că pare că intenția politicienilor este să ne limiteze pe toți la câștigul minim pe economie, care probabil nu va fi impozitat. E un pericol, o capcană uriașă spre care ne îndreptăm”, e semnalul de alarmă tras de Adrian Negrescu.
În această situație, am asista la o creștere fără precedent a economiei subterane, consideră el.
„E probabil că în cazul în care va fi aplicat un astfel de impozit, marea majoritatea românilor se vor întoarce la salariu minim pe economie, urmând ca restul banilor să fie plătiți la plic sau prin cine știe ce alte metode, pentru a evita plata taxelor mai mari pe câștigurile mai mari. Deci, practic, o astfel de măsură nu ar face decât să crească economia gri. Impozitul progresiv, la cum s-ar aplica în cazul în care ar fi introdus peste noapte, fără o minimă interfață digitală, care să administreze, care să monitorizeze veniturile românilor, s-ar transforma într-o uriașă gaură evazionistă în bugetul încasărilor din impozitul pe venit.”
O altă măsură pe care experții FMI insistă sunt creșterile impozitelor. Este vorba despre reducerea pragului pentru întreprinderile mici și mijlocii și majorarea veniturilor din TVA și taxarea clădirilor.
Falimente în lanț și șomaj la cote maxime
„Nici FMI și nici Banca Mondială nu sunt dumnezeii financiari ai lumii la care să ne închinăm și să credem că tot ceea ce ne spun ei este universal valabil. Sunt măsuri propuse de către aceste instituții, dar nu neapărat valabile, raportate la situația economică și la specificul economiei românești. Uitați-vă la ideea de a suprataxa micro-întreprindele, care sunt într-un fel în România talpa țării. Sunt elementele care asigură comerțul, consumul primar și serviciile în marea majoritate a ramurilor economice din țara. Dacă noi vom supraimpozita micro-întreprindele, înseamnă să ne distrugem unul dintre cele mai dinamice segmente ale economiei, care este reprezentat principal de consum. Asta ne-ar afecta și ne-ar distruge chiar economia”, explică Adrian Negrescu.
Economia României nu trebuie comparată cu cea a unor țări puternic dezvoltate ca Germania și Franța. Astfel, este logic că într-o țară în care oamenii au venituri ridicate taxele și impozitele să fie mai mari. Deocamdată, însă, România este departe de situația celor două țări, iar veniturile românilor sunt mult mai mici decât cele ale germanilor sau ale francezilor. Evident, comparația e valabilă și în cazul companiilor, iar marile concerne, dar și firmele mici și medii din cele două țări au o capitalizare cu mult mai mare decât cele din România.
„Dacă am luat de bun ceea ce ne spun FMI și Banca Mondială, ar însemna să creștem taxele pentru toate business-urile de România pe principiul că la alții sunt taxe mai mari, de ce să nu avem și noi taxe mai mari? Putem compara economia românească cu cea din Germania sau cu cea din Franța ca să putem să vorbim de același tip de taxe? Noi, din contră, ar trebui să avem cele mai mici taxe din Europa pentru a stimula crearea de bunăstare, pentru a stimula oamenii să-și facă curaj, să facă afaceri și să acumuleze capital pentru a crea locuri de muncă, pentru a face investiții, pentru a se retehnologiza. Dacă noi ne vom lamenta pe ideea că la noi taxele nu sunt la nivelul celor din țările europene dezvoltate și de aceea trebuie să le creștem, înseamnă să ne tăiem singur craca de sub picioare din punct de vedere al posibilei creșteri economice pe care ne-o dorim cu toții în perspectiva următorului 5-10 ani”,mai spune Adrian Negrescu.
Efectele măsurilor, în special a celor ce țin de IMM-uri, ar fi distructive pentru economia României. Mii sau poate chiar zeci de mii de firme mici și medii ar fi obligate să ia noi măsuri de austeritate, ceea ce ar duce la disponibilizări. În același timp, altele ar da faliment, ceea ce ar provoca din nou un val de disponibilizări și ar duce la creșterea șomajului. Pentru statul român ar fi o adevărată capcană, în cazul în care ar adopta această măsură în speranța că vor crește încasările la buget. În realitate, statul ar rămâne fără sume importante rezultate din încasările de la firmele care ar intra în faliment și asta nici măcar nu ar fi tot. În fața unui val uriaș de disponibilizări, statul ar trebui să aloce fonduri suplimentare pentru protecția socială, iar la final, când s-ar trage linia, banii încasați la buget ar fi mai puțini decât dacă nu ar fi crescut taxele.
Se încarcă comentariile...
