Vor salva trabucurile industria turismului din Cuba? Havana, în căutare de idei noi
0
Rusia s-a clasat pe primul loc în 2021 la numărul de călători care sosesc pe insulă, dar sancţiunile internaţionale impuse statului euroasiatic au schimbat datele problemei.
Pentru sectorul turismului din Cuba, ultimii doi ani au fost dificili arată un articol publicat de agenţia rusă de ştiri TASS. La început, s-a înregistrat o scădere bruscă a fluxului de turişti din cauza pandemiei de coronavirus, iar după redresarea treptată a acestuia (cubanezii şi-au pus multe speranţe în repornirea industriei), Rusiei i-au fost impuse sancţiuni, în urma cărora nu au mai existat direct zboruri de acolo către insulă, iar preţurile unui zbor către Cuba au crescut.
În 2021, Rusia a ocupat de departe primul loc în ceea ce priveşte numărul de călători care au sosit pe insulă, ceea ce aproape a devenit o salvare pentru turismul cubanez în timpul pandemiei.
Turism şi trabucuri
Havana încearcă acum să atragă noi turişti şi să restabilească numărul de vizitatori pre-Covid din Europa şi Canada. Turiştii, pe lângă plaje şi rom, asociază cu Cuba, trabucurile.
Nu numai produsul în sine, ci şi o parte integrantă a culturii - fumatul de tutun în Lumea Veche a venit din Cuba. Turiştilor nu li se vând doar trabucuri, ci li se arată şi cum sunt produse şi cum sunt cultivate materiile prime.
Pe lângă aspectul cultural, aceste practici aduc şi un venit semnificativ din vânzări către buget. Trabucurile cubaneze sunt exportate de corporaţia Habanos SA. Jumătate din acţiunile sale sunt deţinute de compania de stat Cubatabaco. Habanos SA distribuie 27 de mărci de trabucuri premium, inclusiv Montecristo, H.Upmann, Cohiba, Partagas, Romeo y Julieta şi Hoyo de Monterrey. Chiar zilele trecute, reprezentanţii companiei au raportat că a încheiat anul 2021 cu o creştere a vânzărilor de 15% - volumul acestora s-a ridicat la un total de 568 milioane dolari. Europa conduce la numărul de clienţi - 59% din vânzările totale ale companiei, urmată de Asia cu 16%; America cu 14%, Africa şi Orientul Mijlociu cu 11%.
Regiunile de cultivare a tutunului
Una dintre cele mai bune regiuni de cultivare a tutunului din lume este regiunea Vuelta Abajo din provincia Pinar del Rio din vestul Cubei. Industria tutunului a început să se dezvolte în Vuelta Abajo în anii 1830. Temperatura aerului, umiditatea, solul - totul aici este potrivit pentru cultivarea tutunului. Plantaţiile de tutun ocupă aproximativ 25 de mii de hectare în Cuba. Pe lângă Vuelta Abajo, mai există patru regiuni de cultivare a tutunului în ţară - Semi-Vuelta, Partido, Remedios şi Oriente. Dar Vuelta Abajo include mai mult de jumătate din toate plantaţiile.
În prima jumătate a secolului al XX-lea, Pinar del Rio era numită „Cenuşăreasa Cubei”: provincia este foarte frumoasă şi bogată în peisaje, dar era considerată cea mai săracă din punct de vedere economic. Producţia de zahăr era odinioară motorul economiei cubaneze. Acum regiunea este bine cunoscută călătorilor. Un exemplu este micul oraş şi valea Viñales din nordul provinciei. În urmă cu aproximativ un deceniu, frumuseţea şi relieful văii au atras mii de turişti din Canada şi Europa - aici aceştia pot face călărie, alpinism şi excursii la plantaţiile de tutun. În câţiva ani, oraşul s-a schimbat - mulţi dintre locuitorii săi şi-au extins casele pentru a le închiria oaspeţilor, iar autorităţile locale au dat puţin mai multă libertate economică. Acum este unul dintre locurile „non-plajă” preferate din Cuba.
„Drumul tutunului”
Ministerul Turismului din Cuba şi agenţiile de turism promovează excursii în regiunea Pinar del Rio de-a lungul „Rutei Tutunului” (Ruta del Tabaco – în spaniolă) – o rută turistică reunind o serie de plantaţii. Pe unul dintre ele din municipiul San Juan y Martinez locuieşte, lucrează şi primeşte oaspeţi unul dintre cei mai faimoşi oameni de pe insulă „ombre abano” (spaniola hombre habano - aşa-numiţii fermieri din Cuba care au atins culmi în arta de cultivare a tutunului) Hector Luis Prieto.
„Găzduiesc turişti la fermă de o perioadă decentă de timp - aproximativ opt ani. Le arătăm cum se desfăşoară munca pentru ca aceştia să atingă frunzele cu mâinile, să participe la strângerea lor şi să înveţe lucruri despre cultura tutunului nu numai din cărţi, documentare, dar şi prin simţire, trăind-o. „Este important ca ei să aprecieze ceea ce ţin în mână când fumează un trabuc. Aceasta este nu numai valoarea materialului în sine, ci şi munca şi dragostea pe care o au în mână şi pe care ţăranul o pune în ea”, explică Hector Luis.
Potrivit acestuia, direcţia fluxurilor turistice către regiune nu este constituită doar de profitul de astăzi, ci şi de oportunităţile de dezvoltare de mâine. Conversaţia este întreruptă periodic de sunetul unui fierăstrău - muncitorii fermei construiesc o clădire pentru producţia de trabucuri, care se va face direct la faţa locului. „Acum am primit avizul pentru construcţie – acesta este primul astfel de atelier privat din ultimi câţiva ani care a fost aviz să se deschidă. De obicei, după colectare şi pregătire, vindem materii prime unei companii de stat, dar acum voi produce [ trabucuri] şi le vindem direct, intermediarul va dispărea”, notează hombre habano. Conform legislaţiei cubaneze, cea mai mare parte a recoltei este vândută statului la preţuri nominale. Dar extinderea oportunităţilor de a produce trabucuri pentru vânzare din tutunul pe care îl păstrau pentru propriile nevoi este un nou impuls pentru dezvoltare: mai multe venituri rămân în regiune.
Ruta del Tabaco a reuşit deja să atingă numărul oaspeţilor din perioada pre-pandemie - se menţiona în timpul unei conversaţii între un corespondent TASS şi Hector Luis Prieto. Mai multe grupuri de turişti au venit în acest timp la fermă, unii dintre ei vizitând regiunea nu pentru prima dată, în mare parte datorită tutunului. „Unii dintre noi suntem aici pentru a treia oară, alţii pentru a patra oară, am vizitat mai mult de o plantaţie din regiune. Desigur, nu vii în Cuba exclusiv pentru plantaţii: stăm în Havana pentru puţin timp. Dar apoi plecăm într-o „călătorie de trabucuri” aici, - spune Jean-Luc un francez din Aix-en-Provence, care în patria sa este co-fondator. al clubului orăşenesc al iubitorilor de trabucuri. Aici ne facem noi cunoştinţe bune cu producătorii locali, iar apoi ne aducem vechii prieteni."
Se încarcă comentariile...
