Viktor Orbán se joacă cu focul, dar scoate Ungaria din criză

Viktor Orbán se joacă cu focul, dar scoate Ungaria din criză

Strategiile economice aplicate de Viktor Orbán sunt amplu contestate de FMI şi de Bruxelles

Strategia economică aplicată de Viktor Orbán în cel de-al doilea mandat de premier al Ungariei a fost criticată şi a cauzat o ruptură încă iremediată cu Bruxelles-ul. Ea a reuşit însă să aducă statul dintr-o criză profundă la rezultate încurajatoare.

Ştiri pe aceeaşi temă

În 2010, la câteva luni după ce a preluat din nou puterea, premierul maghiar Viktor Orbán dădea Fondul Monetar Internaţional afară din Ungaria cu mare scandal, după ce în 2008 statul evitase doar cu ajutorul unui împrumut de urgenţă intrarea în incapacitate de plată. Un an mai târziu, acelaşi premier chema înapoi reprezentanţii instituţiei internaţionale şi cerea un nou împrumut, decizie ce i-a atras porecla de „Pinnochio” în presa internaţională. Nici de această dată, Executivul condus de el şi reprezentanţii Fondului n-au ajuns la o înţelegere. 
 
Strategia economică propusă şi pusă deja încă de atunci în aplicare de Orbán era de neconceput pentru Fond şi pentru UE: suprataxarea băncilor şi a companiilor din telecom, naţionalizarea fondurilor private facultative de pensii (Pilonul II) şi plafonarea salariilor din sectorul public, inclusiv pe cele din instituţii precum banca centrală. 
 
Bancherii au ameninţat că vor închide operaţiunile din Ungaria, companiile de telecomunicaţii au trimis scrisori deschise Bruxelles-ului, care a demarat chiar o procedură de infringement. 
 
Orbán dă FMI afară din ţară a doua oară
 
Premierul a mers însă înainte cu planurile sale, iar Ungaria are acum unul dintre cele mai mici deficite bugetare din UE, de numai 1,9% din Produsul Intern Brut (PIB). Comparativ, deficitul bugetar al Bulgariei se ridică la 0,8% din PIB. 
 
Totodată, Ungaria se numără printre puţinele ţări comunitare care se pot lăuda cu micşorarea datoriei publice în 2012, care a scăzut cu 0,7 puncte procentuale, ajungând la finalul anului trecut la 79,2% din PIB, potrivit datelor publicate luni de Eurostat. Ea a urcat însă până la 82,4% în primul trimestru al acestui an. 
 
Rata şomajului a scăzut şi ea la de la 11,1%, cât era la începutul acestui an, la 10,5% în mai. Astfel că, în urmă cu câteva zile, Orbán a dat încă o dată Fondul afară din ţară – de data aceasta la propriu. Premierul a cerut instituţiei să închidă reprezentanţa de la Budapesta, pe motiv că ţara nu mai are niciun folos pentru aceasta. 
 
Reversul medaliei
 
În primele trei luni ale anului, economia Ungariei a înregistrat o uşoară creştere, ceea ce a scos în evidenţă statul între ţările comunitare care încă se luptă cu recesiunea sau au înregistrat stagnări.

Însă nu toate măsurile aplicate de premierul maghiar au avut consecinţe benefice în economie. Decizia de a majora Taxa pe Valoare Adăugată de la 20% la 27% (cea mai ridicată din UE) şi impozitele adiţionale din sectorul financiar şi telecom a cauzat o contracţie economică de 1% în 2012.
 
În plus, instabilitate şi suprataxarea au cauzat tensiuni care persistă între Guvernul de la Budapesta şi companii. Pentru o ţară în care sectorul privat generează 80% din PIB şi în care investitorii străini au băgat peste 70 de miliarde de dolari, neîncrederea multinaţionalelor poate fi fatală, avertizează economiştii. 
 
Scandalul cu FMI, primul episod
 
În 2010, Fondul cerea Ungariei mai multă austeritate, oficialii  maghiari nu au vrut să audă de asta. FMI şi UE susţineau că, în lipsa unor tăieri adiţionale, statul nu-şi va respecta angajamentele. De cealaltă parte, guvernul afirma că ţinta de deficit bugetar va fi atinsă şi că măsurile noi de austeritate nu numai că vor afecta şi mai mult populaţia, ci vor deteriora şi economia naţională.
 
Membrii guvernului condus de Viktor Orban considerau că îngheţarea pensiilor şi a salariilor, reducerea ajutoarelor sociale şi majoarea Taxei pe Valoarea Adăugată de la 20% la 25% - măsuri deja adoptate - sunt de ajuns pentru a-şi atinge obiectivele pentru 2010, dublate de introducerea unei taxe bancare pentru a-şi majorarea veniturile.
 
De asemenea, maghiarii au optat în schimb pentru taxarea suplimentară a băncilor şi plafonarea salariilor din sectorul public, inclusiv pe cele ale oficialilor băncii centrale. Ulterior, statul a impus o nouă serie de măsuri proprii pentru a atinge ţintele fiscale.
 
Printre acestea s-a numărat suprataxarea companiilor telecom începând cu 2010 (propunerea iniţială prevedea aplicarea retroactivă a acesteia şi pentru 2009), măsură considerată ilegală, pentru care Comisia Europeană a demarat procedura de infringement împotriva maghiarilor.
 
O alta a fost naţionalizarea sistemelor de pensii private obligatorii (Pilonul II), transferând practic toate contribuţiile făcute de maghiari de la companiile private către stat, reducând astfel deficitul din sistemul de pensii. Încă de pe atunci, economiştii avertizau că, deşi agresive, măsurile nu sunt sustenabile şi vor aduce bani la buget doar pe termen scurt.
 
Într-adevăr, măsurile n-au fost suficiente. Forintul atingea constant la începutul anului 2011 noi minime istorice, iar costurile de împrumut ale statului creşteau vertiginos. 
 
Situaţia devenea critică, în contextul în care în Ungaria, persoanele fizice aveau restanţe în valută ce în valoare de aproximativ 32 de miliarde de dolari, preponderent în franci elveţieni (CHF), potrivit datelor Băncii Centrale din Ungaria. Astfel, consumatorii au fost puternic afectaţi atunci când moneda naţională, forintul, s-a depreciat cu 20% faţă de euro şi cu 30% în raport cu francul elveţian, comparativ cu vara anului 2008, înainte de declanşarea crizei, perioadă ce a reprezentat apogeul contractării creditelor în valută. 
 
Pentru a ieşi din această situaţie, parlamentul ungar a aprobat, la sfârşitul lui 2010, o nouă lege care interzice creditarea în valută atât a persoanelor fizice, cât şi a firmelor. Totodată, autorităţile au impus băncilor să elimine dobânzile aplicate la rambursarea anticipată a creditelor. 
 
Totodată, băncile au venit în ajutorul populaţiei, limitând cursul de schimb al monedei naţionale în raport cu francul elveţian pentru următoarele trei luni. Astfel, FHB (o bancă din Ungaria) a stabilit un curs de 205 forinţi pentru un franc, aplicabil numai pentru creditele ipotecare fără restanţe. Pentru a stimula creditarea în forinţi, OTP, cea mai mare bancă prezentă pe piaţa ungară, a anunţat dobânzi mai mici pentru împrumuturile în moneda naţională.
 
Scandalul cu FMI, episodul al doilea
 
Prăbuşirea forintului a adus Ungaria încă o dată la mâna FMI. Aceasta după ce, la finalul anului, discuţiile dintre FMI şi Ungaria au fost întrerupte brusc, iar Orbán critica în cei mai duri termeni instituţia. Eliberarea Ungariei de Fondul Monetar Internaţional este un pas înainte către autodeterminarea naţiunii, iar după ce actualul acord stand-by expiră în octombrie, Budapesta nu va mai fi legată de instituţia internaţională”, spune premierul maghiar.
 
Atunci, ratingul Ungariei a fost redus la categoria „junk“ de două dintre cele trei mari agenţii de evaluare financiară, respectiv Standard & Poor's şi Moody's.
 
Astfel, oficialii maghiari au anunţat că negociază cu FMI încheierea unui nou acord de precauţie care să-i permită accesul la fonduri în valoare de 4 miliarde de euro. Publicaţia germană „Handelsblatt" a fost prima care l-a numit pe Orbán „Pinocchio", după ce acesta a repetat în mai multe rânduri că nu va mai apela la FMI.
 
 
CITEŞTE MAI MULT
 
În urmă cu un an, maghiarii întorceau spatele FMI. Acum, Budapesta cere iar ajutorul Fondului şi majorează TVA de la 25% la 27%. În 2008, când criza care făcea ravagii în SUA începuse deja să fie resimţită şi în Europa, Ungaria a evitat intrarea în incapacitate de plată doar printr-un împrumut de urgenţă de la Fondul Monetar Internaţional.

Europa, sugrumată de ratele în valută

Deprecierea monedelor naţionale afectează populaţia cu credite în valută, ratele crescând cu până la 100%. Dacă până acum atenţia a fost îndreptată numai către datoriile publice ale statelor, în prezent creditele contractate de populaţie prezintă cel mai mare risc.

Ungaria, împinsă către un nou împrumut de la FMI

Investitorii „au trântit uşa-n nas“ Ungariei încă o dată ieri, forţând Budapesta să amâne iar planurile de a se împrumuta din pieţe. Dacă lucrurile nu se schimbă, maghiarii vor fi nevoiţi să accepte termenii duri ceruţi de FMI pentru a obţine un nou împrumut, scrie presa internaţională.

Ungaria devine „gunoi“ pentru investitori

Agenţia de evaluare financiară Standar & Poor's a revizuit în scădere ratingul de credit acordat Ungariei, acesta ajungând acum în catejoria „junk", nerecomandată investiţiilor. Decizia vine la doar trei săptamâni de când agenţia Moody's a făcut acelasi lucru.

Ungaria, în corzi. Forintul ajunge la un nou minim faţă de euro

Moneda naţională a Ungariei, forintul, s-a depreciat puternic astăzi, atingând un nou minim istoric în raport cu euro, cursul ajungând la 319,4 forinţi/euro.

 
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările