Vicii de procedură invocate de România în procesul în care Gabriel Resources cere daune de 4,4 miliarde de dolari

Vicii de procedură invocate de România în procesul în care Gabriel Resources cere daune de 4,4 miliarde de dolari

Procesul Gabriel Resources împotriva României înregistrat la ICSID, în care canadienii cer daune de 4,4 miliarde de dolari pentru presupuse pierderi legate de proiectul minier de la Roşia Montana, ar putea lua o nouă turnură, după ce avocaţii statului român au reclamat arbitrilor internaţionali că nu au audiat cererea companiei canadiene.

În document, Guvernul României a declarat că o hotărâre recentă a instanţei judecătoreşti a închis uşa anumitor cazuri de arbitraj privind investiţii care implică membri ai Uniunii Europene.
 
La începutul acestei luni, Gabriel Resources a declarat că se aşteaptă audierea pe fond a procesului depus anul trecut la ICSID să aibă loc în decembrie 2019. Noua abordare ar putea însemna însă că societatea va trebui să aştepte mai mult decât a anticipat să afle dacă România va plăti cifra cerută sau altceva.
 
Presedintele companiei, Jonathan Henry, a declarat pentru MINING.com că, deşi nu comentează "speculaţiile media", poate confirma că procesul iniţiat de Gabriel Resources a rămas "foarte viu şi activ" şi că abordarea României priveşte un tratat bilateral pe care compania îl foloseşte.
 
Pe 25 mai, statul român a înaintat instanţei o obiecţie preliminară legată de jurisdicţia procedurii de arbitraj. Avocaţii părţii române au contestat dreptul Gabriel Resources de a-şi întemeia pretenţiile la despăgubiri şi pe prevederile tratatului bilateral de protejare reciprocă a investiţiilor dintre România şi Marea Britanie, nu doar pe cele ale tratatului echivalent România-Canada.
 
Gabriel Resources a acuzat România că, prin blocarea proiectului minier Roşia Montană, ar fi încălcat ambele tratate menţionate. 
 
Plângerea la ICSID împotriva statului român a fost depusă de două entităţi, Gabriel Resources Ltd., înregistrată în Canada, şi Gabriel Resources (Jersey) Ltd., înfiinţată în 1996, controlată integral de prima şi înregistrată în insula omonimă, dependenţă a Coroanei britanice. 
 
Gabriel Resources mai deţine o subsidiară britanică, RM Gold (Services) Ltd., cu sediul la Londra şi care prestează servicii de management pentru compania-mamă.  Gabriel Resources susţine că subsidiara sa din insula britanică Jersey este îndreptăţită să fie parte în arbitraj şi să ceară despăgubiri în baza tratatului bilateral de protejare reciprocă a investiţiilor dintre România şi Marea Britanie pentru că acordul iniţial cu statul român privind proiectul Roşia Montană a fost semnat de către Gabriel Resources (Jersey) Ltd.
 
Bucureştiul şi-a retras oficial sprijinul pentru proiectul minier de la Roşia Montană în 2014, după revocarea unui proiect de lege care ar fi permis exploatarea resurselor de aur şi argint din zonă.
 
Compania canadiană susţine că a încercat să ajungă la o soluţie "amiabilă" cu statul român, dar lipsa de reacţie i-a determinat să solicite arbitrajul internaţional.
 
Cererea de daune reprezintă aproximativ 2% din produsul intern brut al ţării, de aproximativ 220 miliarde de dolari (187,5 miliarde de euro) înregistrate anul trecut, pe baza datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), completează mining.com.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: