Peter, un tânăr în vârstă de 30 de ani care lucrează pentru Serviciul Federal de Securitate din Rusia (FSB) nu se fereşte să posetze fotografii pe reţelele sociale: ba cu el însuşi (selfie) într-un lift, ba cu porţii de sushi sau de tiramisu, pe Instagram. De asemenea, nu vede nici o problemă în a a-şi anunţa prezenţa atunci când ajunge la birou, în Piaţa Lubyanka din Moscova. Iar de la serviciu afişează fotografii cu birourile şi holurile insitituţiei. Pe Foursquare, o reţea de socializare ai cărei utilizatori îşi semnalează poziţia geografică, e prezent cu o poză făcută într-o locuinţă din afara Moscovei.

Vladislav, un alt ofiţer de informaţii care lucrează pentru serviciul Ministerului Apărării (GRU), are pe reţelele de socializare fotografii la intrarea clădirii în care lucrează, iar din postările şi datele profilului său aflăm că este căsătorit, conduce o Toyota, merge vinerea la piscină şi încearcă să slăbească.

Detaliile despre pretinsa relaxare a lui Peter şi Vladislav sunt culese dintr-un articol publicat pe 2 iulie într-un supliment al International New York Times, redactat şi finanţat de ziarul Rossiykaya  Gazeta (Rusia). Suplimentul a cărui temă este libertatea şi potenţialul Internetului din această ţară apărea aproape concomitent cu aprobarea de către Duma, camera inferioară a Parlamentului Federaţiei Ruse, a unui amendament al legii de protecţie a datelor prin care toate companiile web vor fi obligate să stocheze datele în Rusia, după modelul Chinei.

Acţiunile informatice ale unui urs rus

Un comunicat remis pe 30 iunie de compania de securitate cibernetică Symantec, cu sediul în Mountain View (California) readuce în atenţie un complot care are legătură atât cu Internetul, cât şi cu pasiunea pentru mâncare asiatică a lui Peter. Americanii au semnalat activitatea de spionaj industrial a unui grup de hackeri din Rusia ale căror obiective sunt companii energetice din Occident. Operaţiunea, semnalată încă din 2012, poartă numele de cod ”Ursul energetic”, datorită originii atacurilor şi domeniului vizat. Practic, grupul de hackeri despre care există indicii că e finanţat şi susţinut de guvernul rus, a spionat peste 1.000 de companii occidentale din 84 de ţări, din 2011 până  acum. Hackerii au intrat pe calulatoarele companiilor vizate, indirect, infectând paginile web pe care angajaţii acestora le frecventau – de exemplu, meniul online al unui restaurant chinezesc.

”Ursul energetic” spionează Vestul, pentru că, la rându-i, are neplăceri acasă, în Est. Cu aproximativ o lună în urmă, guvernul bulgar a sistat lucrările la construcţia conductei de gaz South Stream care leagă Rusia de Vestul Europei, evitând tranzitarea Ucrainei. Guvernul Bulgariei, condus de Plamen Oresharski, a oprit lucrările la presiunile Comisiei Europene care militează pentru reducerea dependenţei energetice faţă de Rusia şi ale unui grup de senatori americani. Ţara de la sud de Dunăre a intrat sub colimatorul autorităţilor de la Burxelles şi Washington pentru că pe teritoriul său urmează să se construiască primul segment continental al conductei patronate de Gazprom, după ce tranzitează Marea Neagră.

De la cearta oligarhilor

Câştigătorul licitaţiei pentru lucrările din Bulgaria este compania rusească Stroytransgaz, controlată de Gennady Timchenko, unul dintre apropiaţii lui Vladimir Putin. Presiunile americane pentru oprirea lucrărilor au fost cu atât mai accentuate cu cât şi Stroytransgaz, şi Timchenko se află pe lista sancţiunilor impuse de Statele Unite. Partea bulgărească a South Stream este un proiect de 4,7 miliarde de dolari dintr-un total de 22 de miliarde de dolari cât reprezintă lucrările pe uscat la construcţia conductei.

În zilele în care în International New York Times era publicat suplimentul finanţat de Rossiykaya  Gazeta, iar Symantec publica comunicatul despre atacurile cibernetice, a treia mare bancă bulgărească intra în vrie: clienţii First Investment Bank (F.I.B.) au retras în câteva ore echivalentul a 550 milioane de dolari. Cozile din faţa sucursalelor F.I.B. veneau la scurt timp după ce clienţii unei alte bănci, Corporate Commercial Bank (K.T.B.) retrăseseră până pe 20 iunie 20% din depozite. K.T.B. a intrat sub controlul Băncii Centrale a Bulgariei şi şi-a încetat activitatea pentru un timp.

Minicriza bulgărească a survenit artificial în condiţiile în care autorităţile financiare internaţionale au etichetat sistemul bancar din această ţară drept unul stabil. E adevărat însă că în subconştientul colectiv a rămas criza bancară din 1997 când 14 bănci comerciale au dat faliment. Săptăma trecută, bulgarii s-au repezit să-şi retragă banii în urma unor mesaje alarmiste primite prin SMS, mail şi reţele sociale. Totul a pornit – a speculat mass-media – de la doi oligarhi: Tsvetan Vassilev, acţionar principal al K.T.B. şi Delyan Peeveski, mogul media şi parlamentar. După ce Peeveski a retras o sumă foarte mare de la K.T.B. pentru a o depune la F.I.C., cei doi au început să se ameninţe şi acuze reciproc. Criza bancară s-a calmat mai ales după intervenţia autorităţilor europene centrale care au injectat 2,3 miliarde de dolari în sistem, însă un efect a rămas: sfârşitul guvernului Oresharski (docil în faţa Comisiei Europe şi a Washingtonului) este pecetluit.

Despre războiul viitorului

Credibilitatea puterii de la Sofia nu este singura care a avut de suferit în ultimul timp. Prin şocuri similare au trecut, de la începutul anului, şi liderii de la Ankara, Varşovia şi Bucureşti. La început de 2014, premierul turc Recep Tayyip Erdogan a fost implicat într-un scandal de corupţie, în urma dezvăluirilor unui jurnalist de investigaţii. Cu câteva săptămâni în urmă, presa poloneză a dat publicităţii înregistrări care arată implicarea guvernatorului Băncii Centrale a Poloniei în alegeri, ceea ce este ilegal. La Bucureşti, fratele preşedintelui Băsescu se află în centrul unui scandal de trafic de influenţă pentru influenţarea justiţiei.

Turcia, Polonia şi România apar la un loc şi într-o declaraţie foarte recentă a lui Evgheni Lukianov, adjunctul preşedintelui Consiliului de Securitate rus, nemulţumit de instalarea sistemului european antirachetă. ”Nu suntem mulţumiţi de deciziile acestor ţări (Turcia, Polonia, România – n.red.), dar este important ca popoarele lor să ştie că vor deveni ostaticele politicilor americane iresponsabile”, declara oficialul rus pentru agenţia Ria Novosti, cu două zile înainte de Ziua Indepedenţei Statelor Unite. .

Această nemulţumire este oarecum inexplicabilă dacă ţinem cont de observaţia scriitorului rus Natan Dubovitsky, citat de The Economist, potrivit căruia războiul viitorului este unul ”nelinear”, conflictul militar fiind doar o componentă a acestuia, ”nu neapărat cea mai importantă”. El crede că, în timpul unor conflicte între sate, anumite regiuni sau oraşe vor face alianţe temporare, în funcţie de interesul momentului.  Ideea lui Dubovitsky apare într-o povestioară publicată în martie, în momentul în care Rusia ocupa Crimeea. De precizat că, în realitate, acest scriitor este Vladislav Surkov, ideolog din cercul lui Vladimir Putin.  Analizând lucrurile din perspectiva lui Surkov, concluzionează jurnaliştii de la The Economist, Rusia a ocupat, deja, estul Ucrainei.