Ungaria vrea să fenteze UE în problema South Stream, după ce Bulgaria a făcut la fel în vară. SUA tocmai au impus sancţiuni Budapestei din cauza corupţiei
0
Parlamentul din Ungaria a pregătit un amendament legislativ care ar permite construcţia gazoductului South Stream pe teritorul ţării fără să fie nevoie de consultarea Uniunii Europene sau a altor instituţii internaţionale, relatează Portfolio.hu, citat de către Mediafax.
Comisia pentru economie a Parlamentului de la Budapesta, condusă de Antal Rogan, şeful grupului parlamentar al Fidesz, a redactat o propunere de amendament la un proiect de lege al unui parlamentar al partidului de guvernământ. Amendamentul ar permite începerea construcţiei South Stream în pofida rezervelor şi obiecţiilor Uniunii Europene.
„Prietenia“ energetică a Ungariei cu Rusia
Portfolio.hu remarcă faptul că de când premierul Viktor Orban s-a aşezat la masa negocierilor cu directorul general al Gazprom, Alexei Miller, numărul acţiunilor autorităţilor ungare care plasează grupul rus în avantaj şi susţin interesele Rusiei au crescut în mod ciudat. Astfel, Ungaria a oprit livrările de gaze către Ucraina, apoi a permis Gazprom să stocheze gaze pe teritorul său, cea mai recentă iniţiativă fiind amendamentul din Parlament.
Amendamentul prevede ca orice companie de gaze care nu este operator al unor sisteme de transport al gazelor (transmission system operator – TSO) să nu fie obligată să respecte reglementările la care este supus un astfel de operator.
Reglementările prevăd că aceşti operatori nu pot decide singuri construcţia unei conducte majore fără aprobări internaţionale, întrucât planurile naţionale de dezvoltare trebuie armonizate şi verificate. Companiile TSO pot începe proiecte care sunt incluse într-un plan de dezvoltare pe termen de 10 ani. Mai mult, odată aprobat planul, proiectele de dezvoltare trebuie puse în practică.
Această regulă nu este întâmplătoare, în condiţiile în care gazoductele mari sunt întotdeauna transfrontaliere, proiecte uriaşe care influenţează situaţia geopolitică, fiind esenţial ca statele participante să aibă poziţii comune.
Dacă amendamentul din Parlamentul ungar va fi aprobat, atunci orice companie de gaze ar avea dreptul să construiască conducte de gaze în Ungaria, în baza unui acord din partea Biroului Ungar pentru Eergie. În acest caz, diferitele organisme internaţionale de coordonare nu ar avea vreo jurisdicţie.
Amendamentul propus nu menţionează un proiect anume, dar singurul aflat pe agendă în acest moment este South Stream, a cărui construcţie poate fi începută de Ungaria doar dacă sunt ocolite organizaţiile internaţionale.
Bulgaria a vrut să folosească o „chichiţă“ asemănătoare
Dacă modificarea legislativă are acest scop, atunci este de aşteptat să provoace furia Uniunii Europene şi a Statelor Unite, care au sancţionat Rusia din cauza conflictului din Ucraina.
Uniunea Europeană a declarat că acordurile bilaterale ale Rusiei cu statele pe teritoriul cărora trece gazoductul nu respectă legislaţia comunitară pentru că au fost negociate individual şi nu la nivel european. De asemenea, Comisia Europeană afirmă că gazoductul încalcă Pachetul III Energie, care prevede separarea transportului de gaze de transport şi furnizare.
Bulgaria a adoptat în acest an o formulă legislativă asemănătoare, prin care South Stream era declarat „interconector“, ceea ce scotea conducta de sub reglementările europene. Ulterior, guvernul de la Sofia a anunţat suspendarea lucrărilor la gazoduct. Numai că un filmulet de la finele lunii august arăta că ţevile pentru conductă soseau în continuare în portul Varna, iar muncitorii le făceau loc. Ulterior, Comisia Europeană a cerut din nou suspendarea lucrărilor şi a ameninţat Bulgaria chiar cu sancţiuni.
Viktor Orban, opozant al sancţiunilor împotriva Rusiei
În 2007, pe când era liderul opoziţiei, Orban a tunat împotriva puterii care „a transformat Ungaria în cea mai fericită baracă a Gazpromului”. Şapte ani mai târziu, Orban este unul dintre cei mai vehemenţi promotori ai proiectului South Stream, prin care Gazpromul îşi consolidează influenţa asupra furnizării de gaze naturale în Europa. În vară, Comisia Europeană a avertizat toate statele comunitare să sisteze imediat acordurile cu Gazpromul pentru gazoductul care încalcă mai multe reglementări europene. În Ungaria, lucrările continuă.
Viktor Orban a fost primul care s-a opus de fiecare dată când s-au adoptat sancţiuni la nivelul UE asupra Rusiei. „Uniunea Europeană s-a împuşcat singură în picior” cu aceste sancţiuni, a declarat public Orban. „UE se îndepărtează pe zi ce trece de Rusia, iar asta este rău - nu doar pentru Ungaria, ci pentru întreaga Uniune”, a spus el. Polonia şi statele baltice au problemele lor cu Rusia din motive de securitate, dar asta nu priveşte Ungaria, a mai explicat liderul partidului Fidesz.
Contract imens pentru Rosatom
La începutul acestui an, în plină criză ucraineană, Ungaria semna cu Rusia un acord de 10 miliarde de euro pentru construirea de către gigantul de stat Rosatom a două noi reactoare nucleare la Paks. Acordul a provocat un imens scandal la Budapesta, Orban fiind acuzat că a îndatorat ţara şi a adâncit dependenţa economică a statului în faţa Rusiei.
SUA au impus deja sancţiuni Ungariei
Ungaria are deja o dispută vehementă cu SUA în privinţa corupţiei, dar şi a problemelor energetice şi a susţinerii Ucrainei. SUA au impus o serie de interdicţii unor foşti şi actuali oficiali maghiari, însă numele acestora nu a fost făcut public.
Tensiunile bilaterale au izbucnit în contextul în care autorităţile ungare anchetează presupuse fraude fiscale comise de companii şi organizaţii americane.
Subsecretarul de Stat american pentru Afaceri Europene şi Euroasiatice, Victoria Nuland, a criticat liderii central-europeni care profită de apartenenţa la UE şi NATO dar ignoră valorile democratice, denunţând şi protejarea oficialilor corupţi de urmărirea judiciară, fără a nominaliza vreo ţară.
Discursul Victoriei Nuland
Într-un discurs rostit la Washington pe 3 octombrie, în cadrul CEPA (Central Europe Strategy Forum), Nuland a amintit că în urmă cu 25 de ani, în Europa Centrală, "cetăţenii s-au ridicat pentru dreptul la organizarea de alegeri libere, au construit instituţii puternice şi independente, o societate civilă şi o presă vibrantă". „Au reformat economiile ţărilor lor, au stabilizat moneda, privatizând industriile ineficiente, au deschis piaţa muncii şi au permis accesul investitorilor străini. Pe scurt, au restabilit democraţia liberală în inima continentului. Şi le-au demonstrat scepticilor că se înşeală. Aderând în valuri succesive la NATO, ei au extins graniţele familiei noastre euroatlantice“, a explicat oficialul american. Salutând această evoluţie, Nuland a avertizat însă că, în prezent, această alegere este ameninţată atât la nivel extern, cât şi intern.
În privinţa luptei externe, Nuland s-a referit la criza ucraineană şi la ameninţarea venită din partea grupării teroriste Stat Islamic, subliniind unitatea de care au dat dovadă ţările aliate. Nuland s-a referit şi la lupta de protejare a democraţiei, la nivel intern. „La fel cum lucrăm împreună pentru a apăra valorile noastre la nivel extern, trebuie să le fortificăm şi la nivel intern. În Europa Centrală de astăzi, aş spune că ameninţările interne la adresa democraţiei şi libertăţii sunt la fel de îngrijorătoare. În această regiune, cele două cancere, regresul democratic şi corupţia, ameninţă visul pentru care atât de multe persoane au muncit începând din 1989. Şi vedem lideri din regiune care, în timp ce culeg beneficiile apartenenţei la NATO şi UE, par să fi uitat valorile pe care se bazează aceste instituţii", a afirmat oficialul american. "Aşa că astăzi îi întreb pe aceşti lideri: Cum puteţi dormi sub umbrela Articolului 5 al NATO noaptea, în timp ce ziua promovaţi «democraţia neliberală», încurajaţi naţionalismul, impuneţi restricţii presei sau demonizaţi societatea civilă? Pun aceeaşi întrebare şi în legătură cu cei care protejează oficialii corupţi de urmărirea judiciară, evitând Parlamentul atunci când este convenabil pentru ei sau fac afaceri care cresc dependenţa ţărilor lor de o sursă de energie în pofida politicii declarate de diversificare“, a adăugat Nuland.
Oficialul american a precizat că ţările din Europa Centrală trebuie să rămână vigilente. "Putem fi puternici doar protejând pluralismul politic, societatea civilă şi dreptul de contestare în interiorul graniţelor noastre, doar atunci când guvernele noastre sunt curate, transparente şi responsabile în faţa poporului în slujba căruia se află", a conchis oficialul american.
Tranzacţia Surgutneftegaz-MOL
Remarca privind creşterea dependenţei de o singură sursă de energie este special pentru Ungaria, care a încheiat acorduri cu Rusia atât pentru South Stream, cât şi pentru realizarea unor depozite subterane de gaze, dar şi pentru centrala ce va fi realizată de Rosatom.
Anterior, în 2011, guvernul maghiar a preluat de la gigantul petrolier rus Surgutneftegaz pachetul de 21,2% din acţiunile companiei MOL pentru 1,9 miliarde de euro. Pachetul în cauză a ajuns în posesia Surgutneftegaz după ce fusese vândut de către OMV. Grupul austriac a dorit să preia ostil MOL, dar nu a reuşit, astfel că a vândut pachetul respectiv către compania rusă.
Oficial, Surgutneftegaz este privată, controlată de către angajaţi. Însă directorul său, Vladimir Bogdanov, ar controla compania cu un pachet mic de acţiuni.
Surgutneftegaz este o companie listată pe bursă, dar acţionariatul său este o enigmă. Mai exact, principalii săi acţionari sunt o morişcă de subsidiare ale sale.
Grupul extrage anual mai mult petrol decât Marea Britanie, are peste 100.000 de salariaţi şi 28 de miliarde de dolari în conturi. Vladimir Bogdanov, directorul general al Surgutneftegaz, controlează destinele societăţii utilizând un pachet mic de titluri. Surgutneftegaz este cel de-al treilea producător rus de ţiţei, după Rosneft şi Lukoil.
În decembrie, Putin declara că societatea este privată şi că salariaţii deţin un pachet mare de titluri la companie. În 2009, Bogdanov, la iniţiativa vicepremierului de atunci Igor Sechin a intrat în consiliul de administraţie al Rosneft. De-a lungul timpului au apărut de mai multe ori proiecte de fuziune a Rosneft cu Surgutneftegaz, inclusiv în 2006, când ideea era susţinută de către Viktor Khristenko, pe atunci ministru al Energiei.
Anterior, un fost consilier al preşedintelui Putin a dezvăluit că preşedintele rus ar controla 37% din Surgutneftegaz.
Mai puteţi citi:
Se încarcă comentariile...
