Cum a transformat Viktor Orbán criticile Vestului în capital politic în Ungaria: maghiarii îl compară cu eroii naţionali

Certurile cu Bruxelles-ul i-au adus lui Viktor Orbán apreciere în rândul electoratului maghiar

Premierul maghiar Viktor Orbán a reuşit să se folosească de certurile cu Bruxelles-ul şi de criticile primite din Vest pentru a-şi clădi imaginea unui aprig apărător al suveranităţii naţionale, ceea ce-l va ajuta fără îndoială să câştige aleegerile de anul viitor şi să obţină astfel un nou mandat în fruntea Executivului de la Budapesta.

Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional, marile corporaţii multinaţionale şi alte foruri internaţionale îl văd pe Orbán mai degrabă drept un lider impredictibil, ale cărui politici populiste contravin categoric codului de conduită aşteptat de la un lider european. 

Însă aceste tensiuni şi critici, în loc să-i dăuneze la nivel de imagine, l-au ajutat pe Orbán să-şi consolideze sprijinul din partea unui segment conservator naţionalist din electorat, în contextul în care statul se luptă de câţiva ani pentru a-şi proteja identitatea şi valorile naţionale de „cotropitorii” străini, scriu jurnaliştii Reuters. 

În mare parte, atitudinea aceasta se datorează şi istoriei Ungariei, care a fost cucerită în ultimii 1.100 de ani de mongoli, turci, germanii nazişti şi sovietici. După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, Ungaria a pierdut o mare parte din teritoriu. 

De aceea, pentru mulţi mmaghiari, instituţiile internaţionale care contestă politicile Budapestei reprezintă un nou cotropitor. „Este vorba despre recolonizarea lumii. Suntem o ţară mică şi ne-au transformat în colonie”, crede Gyorgy, un pensionar în vârstă de 67 de ani. 

Mariann Bonnok, o profesoară pensionată, spune că va vota cu partidul de centru-dreapta Fidesz la alegerile parlamentare de anul viitor pentru că Orbán ste un „om extraordinar” care a apărat interesele Ungariei în faţa Uniunii Europene. 

„Este atacat pentru că această mică ţară îndrăzneşte să înfrunte acest mamut”, spune Bonnok. 

Administraţia lui Orbán promovează ideea că Ungaria, cu cei 10 milioane de locuitori, este în conflict cu marile instituţii din străinătate. Luna aceasta, Guvernul lui Orban a trimis - cu cheltuieli de 3,4 milioane de dolari - scrisori cetăţenilor, prin care-i anunţau că Ungaria „a câştigat o luptă importantă” atunci când Bruxelles-ul a înlăturat-o de pe lista statelor comunitare cu deficite bugetare excesive. 

Guvernul a cumpărat totodată pagini întregi de reclamă în principalele ziare naţionale, prin care anunţau că ieşirea Ungariei de pe această listă reprezintă o victorie a maghiarilor „în faţa celor care ne doreau eşecul pe plan intern şi extern”. 

Luna viitoare, Ungaria plănuieşte să ramburseze înainte de scadenţă ultima rată din împrumutul de urgenţă de 20 de miliarde de euro pe care a fost forţată să-l ia de la UE şi FMI în timpul crizei financiare din 2008. Guvernatorul băncii centrale a Ungariei, Gyorgy Matolcsy - un apropiat al premierului Orbán -, a cerut luna aceasta Fondului să-şi închidă reprezentanţa de la Budapesta. 

Orbán spune că apără astfel suveranitatea naţională a Ungariei şi că se luptă cu Bruxelles-ul pentru a menţine taxele adiţionale pe care le-a impus marilor companii pentru a reduce povara resimţită de popor. Din cauza acestor taxe, Bruxelles-ul a demarat o procedură de infringement împotriva Ungariei. 

„Nu avem onflicte doar de dragul de a avea conflicte”, a declarat Orbán într-un discurs susţinut duminică. 

Orban are numeroşi critici peste hotare, dar şi în Ungaria. Însă mesajul lui reuşeşte să rezoneze în rândul electoratului maghiar. 

„Dacă ne uităm la eroii din istoria Ungariei, vom vedea că oamenii care au luptat pentru libertate sunt mulţi. Orbán revitalizează un arhetip în mentalul colectiv despre care el crede că ar putea influenţa multe persoane”, explică pentru Reuters Peter Kreko, analist în cadrul Political Capital. 

Iar Orbán, care şi-a făcut instruirea politică în vreme ce activa ca disident într-un regim comunism, nu duce lipsă de conflicte. 

Din 2010 încoace, Guvernul său s-a certat cu forurile de la Bruxelles pentru legi despre care cei care se li se opun spun că vor reduce independenţa presei, a băncii centrale şi a instanţelor. 

În plus, capitalul electoral al lui Orbán se datorează şi rezultatelor economice pe care Ungaria le-a obţinut datorită politicilor duse de premier. Strategia economică aplicată de Viktor Orbán în cel de-al doilea mandat de premier al Ungariei a fost criticată şi a cauzat o ruptură încă iremediată cu Bruxelles-ul. Ea a reuşit însă să aducă statul dintr-o criză profundă la rezultate încurajatoare.

În 2010, la câteva luni după ce a preluat din nou puterea, premierul maghiar Viktor Orbán dădea Fondul Monetar Internaţional afară din Ungaria cu mare scandal, după ce în 2008 statul evitase doar cu ajutorul unui împrumut de urgenţă intrarea în incapacitate de plată. Un an mai târziu, acelaşi premier chema înapoi reprezentanţii instituţiei internaţionale şi cerea un nou împrumut, decizie ce i-a atras porecla de „Pinnochio” în presa internaţională. Nici de această dată, Executivul condus de el şi reprezentanţii Fondului n-au ajuns la o înţelegere. 

Strategia economică propusă şi pusă deja încă de atunci în aplicare de Orbán era de neconceput pentru Fond şi pentru UE: suprataxarea băncilor şi a companiilor din telecom, naţionalizarea fondurilor private facultative de pensii (Pilonul II) şi plafonarea salariilor din sectorul public, inclusiv pe cele din instituţii precum banca centrală. 

Bancherii au ameninţat că vor închide operaţiunile din Ungaria, companiile de telecomunicaţii au trimis scrisori deschise Bruxelles-ului, care a demarat chiar o procedură de infringement. 

Orbán dă FMI afară din ţară a doua oară

Premierul a mers însă înainte cu planurile sale, iar Ungaria are acum unul dintre cele mai mici deficite bugetare din UE, de numai 1,9% din Produsul Intern Brut (PIB). Comparativ, deficitul bugetar al Bulgariei se ridică la 0,8% din PIB. 

Totodată, Ungaria se numără printre puţinele ţări comunitare care se pot lăuda cu micşorarea datoriei publice în 2012, care a scăzut cu 0,7 puncte procentuale, ajungând la finalul anului trecut la 79,2% din PIB, potrivit datelor publicate luni de Eurostat. Ea a urcat însă până la 82,4% în primul trimestru al acestui an. 

Rata şomajului a scăzut şi ea la de la 11,1%, cât era la începutul acestui an, la 10,5% în mai. Astfel că, în urmă cu câteva zile, Orbán a dat încă o dată Fondul afară din ţară – de data aceasta la propriu. Premierul a cerut instituţiei să închidă reprezentanţa de la Budapesta, pe motiv că ţara nu mai are niciun folos pentru aceasta.