Tratatul de liber schimb dintre UE şi SUA, pe repede înainte: Ce va câştiga România, care sunt temerile Rusiei?

Tratatul de liber schimb dintre UE şi SUA, pe repede înainte: Ce va câştiga România, care sunt temerile Rusiei?

Schimburile comerciale dintre SUA şi UE: 2,9 miliarde de dolari pe zi FOTO: Guliver / Getty Images

Unul dintre cele mai disputate tratate de liber schimb din istorie, Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (Transatlantic Trade and Investment Partnership – TTIP) dintre UE şi SUA ar putea fi încheiat, la nivel de negocieri, anul acesta.

Ştiri pe aceeaşi temă

La sfârşitul lui 2015, Comisarul european pentru Comerţ, Cecilia Malmstrom, a afirmat că negocierile dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite se vor desfăşura cu mai mare rapiditate în cursul acestui an.
 
Principalele critici aduse tratatului, care vin în special din Germania, Marea Britanie, Austria, Franţa sau Belgia, şi care au fost exprimate inclusiv în manifestaţii de stradă, se concentrează pe teme precum riscul ca piaţa europeană să fie invadată de organisme modificate genetic (OMG), creşterea şomajului în rândul statelor UE sau dispariţia sistemului de sănătate de stat din Marea Britanie.
 
Dincolo de latura emoţională, prin care, ce-i drept, TTIP a dobândit notorietate, substanţa dezbaterilor din jurul acestui parteneriat este, evident, mult mai compexă.
 
Schimburile comerciale dintre SUA şi UE: 2,9 miliarde de dolari pe zi
 
Relaţia comercială dintre UE şi Statele Unite este una dintre cele mai puternice din lume, generând schimburi comericale de bunuri şi servicii care s-au cifrat la 1,06 trilioane de dolari în 2013 sau, altfel spus, de 2,9 miliarde de dolari pe zi. Aceste schimburi vizează o piaţă de 800 de milioane de consumatori cu un PIB combinat de 34 de trilioane de dolari (25,8 trilioane de euro). Totodată, relaţiile comerciale şi investiţionale dintre cele două pieţe au creat circa 13 milioane de locuri de muncă.
 
Interesant este faptul că, deşi schimburile comerciale ale SUA cu pieţele emergente cresc vertiginos, totuşi exporturile americane merg preponderent către Uniunea Europeană. Un număr de 43 de state americane (dintr-un total de 50) exportau mai mult în UE decât în China, conform unor cifre oficiale din 2013. În acel an, California a exportat cu 73% mai mult în UE decât în China.
 
Din perspectiva investiţiilor, statisticile suprind o realitate asemănătoare. În 2013, peste jumătate din investiţiile străine directe ale SUA (4,7 trilioane de dolari) au mers către statele Uniunii Europene. În oglindă, o bună parte dintre investiţiile străine directe provenite din statele europene au mers în SUA, iar Olanda, Germania şi Franţa sunt cei mai mari investitori europeni în Statele Unite.
 
Trei sferturi dintre români susţin TTIP
 
Deşi mai multe ţări europene privesc cu scepticism negocierile pentru semnarea tratatului de liber schimb, România este a doua ţară din Uniunea Europeană (după Lituania) într-un clasament al gradului de susţinere a negocierilor pentru ratificarea TTIP. ”E un barometru faimos  – 75% dintre români susţin TTIP”, afirma europarlamentarul român Sorin Moisă, într-un interviu acordat Hotnews.ro, în toamna anului trecut. Sorin Moisă, membrul al Comisiei pentru Comerţ Internaţional din cadrul Parlamentului European, a realizat în 2015 o consultare naţională pe tema TTIP, precum şi o conferinţă, la Bucureşti, în care a fost dezbătut rolul parteneriatului. La conferinţă, Anthony Gardner, ambasadorul SUA la Uniunea Europeană, afirma despre Moisă că reprezintă o ”autoritate în comerţ” de care Statele Unite ţin cont.
 
Potrivit aceluiaşi interviu, industria de încălţăminte, cea textilă şi industria ceramică ar putea fi primele care ar beneficia substanţial de pe urma eliminării barierelor vamale care îngreunează acum accesul produselor româneşti pe piaţa americană.
 
Europarlamentarul român a realizat, de altfel, un studiu despre companiile româneşti (de stat sau private) a căror activitate depinde masiv de exporturile pe piaţa americană. Acestea provin din industria farmaceutică, aerospaţială, producţia de mobilă, îmbutelierea de apă minerală sau producţia vinului.
 
Citiţi mai mult despre acest subiect pe Adevărul Financiar.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările