SUA creşte dobânda bancară la nivelul de dinaintea crizei din 2008. Urmează o nouă criză mondială?

SUA creşte dobânda bancară la nivelul de dinaintea crizei din 2008. Urmează o nouă criză mondială?

Rezerva Federală a SUA (FED) a majorat miercuri rata dobânzii de referinţă de la 1,75, la 2%, nivel similar celui de dinaintea crizei economice mondiale. Oficialii FED au anunţat că rata dobânzii de referinţă va mai fi majorată de două ori în acest an. Ultima dată când rata dobânzii de referinţă a depăşit 2 la sută a fost la sfârşitul verii 2008, când economia s-a contractat.

Ştiri pe aceeaşi temă

Potrivit New York Times, Jerome H. Powell, preşedintele FED, a vorbit „în mod neobişnuit de ciudat la o conferinţă de presă miercuri, declarând că economia s-a consolidat semnificativ de la criza financiară din 2008 şi se apropie de un nivel "normal" care ar putea permite FED să se retragă în curând şi şi să nu mai joace un rol direct în încurajarea activităţii economice.
 
„Optimismul Fed cu privire la starea economiei este probabil să se traducă în costuri mai mari ale împrumuturilor pentru autoturisme, credite ipotecare şi carduri de credit în anul următor, banca centrală ridicând ratele dobânzilor mai repede decât se anticipase”, titrează nytimes.
 
Creşterea ratei de miercuri a fost cea de-a doua în acest an şi cea de-a şaptea de la sfârşitul Marii Recesiuni. Ultima dată când rata dobânzii de referinţă a depăşit 2 la sută a fost la sfârşitul verii 2008, când economia s-a contractat, iar FED a redus ratele spre zero, unde au rămas ani buni după criza financiară.
 
 
"Decizia pe care o vedeţi astăzi este un alt semn că economia Statelor Unite se află într-o formă excelentă", a declarat Powell după reuniunea de politică de două zile a Fedului. "Majoritatea oamenilor care doresc să-şi găsească locuri de muncă le găsesc."
 
SUA s-a angajat să reducă rata inflaţiei la 2%, după ce creşterea preţurilor de consum din ultimul an a eliminat efectiv orice creştere a salariilor, scrie publicaţia citând cele mai recente statistici.
 
„Este ciudat pentru o economie cu o piaţă a muncii strânsă, cu o rată a şomajului de 3,8 la sută. Şi unii analişti spun că este un motiv pentru ca oficialii să încetinească ritmul creşterii ratei dobânzii de referinţă”, scrie Nytimes.
 
În opinia preşedintelui FED, creşterea economică a fost ridicată, cel putin pe termen scurt, de reduceri de impozite şi creşteri ale cheltuielilor guvernamentale semnate de preşedintele Trump anul trecut. 
 
Mai mulţi oficiali citaţi de Nytimes spun că  se aşteaptă ca rata dobânzii de referinţă să crească la 2,25-2,5% până la sfârşitul acestui an, tendinţă care ar putea continua şi în 2019.
 
În toamna anului 2008, falimentul băncii Lehman Brothers în SUA a zguduit întreaga lume. 
 
Criza creditelor, care izbucnise încă din 2007, s-a transformat într-un uragan financiar şi economic, iar ţări ca Letonia, Lituania şi Ungaria au fost prinse în ochiul furtunii. 
 
Dependente de împrumuturi corporative şi speculative pentru a susţine creşterea economică, în special de la băncile străine, ţările din noua Europă nu au fost capabile să-şi susţină economiile din banii contribuabililor, scrie The Guardian. Iar băncile occidentale, care le-au fost cei mai buni prieteni în vremurile bune, au refuzat să le vină în ajutor.
 
Letonia, urmată de alte ţări din regiune, inclusiv România, au fost forţate să ceară ajutor financiar de la Fondul Monetar Internaţional şi de la alte instituţii internaţionale. În schimbul banilor, FMI a cerut reducerea cheltuielilor publice. În Letonia, acest lucru a stârnit proteste violente.
 
Islanda s-a confruntat cu o dramă asemănătoare: guvernul a căzut la şase luni după ce principalele bănci ale ţării s-au prăbuşit. Motivul: miniştrii au recunoscut că nu au resursele necesare pentru a sprijini sistemul bancar.
 
De-a lungul anilor, băncile s-au împrumutat de pe pieţele financiare, iar când această sursă de venit s-a epuizat, după falimentul Lehman, sistemul s-a prăbuşit ca un joc de cărţi.
 
Cei care au depus bani în aceste bănci, inclusiv britanicii, au rămas cu mâna goală – între Londra şi Reykjavik a existat chiar un incident diplomatic pe această temă. Cu 172 de milioane de locuitori, Pakistanul este cea mai mare ţară din afara UE care a cerut un împrumut de la FMI. Analiştii se tem că, dacă se înrăutăţesc condiţiile economice, alte milioane de oameni vor fi aruncaţi într-o sărăcie cruntă, ceea ce va duce la creşterea extremismului.
 
 
citeste totul despre: