STUDIU Costurile pe 10 ani ale renunţării la Schengen echivaleză cu 10% din PIB-ul anual al UE

Criza imigranţilor a condus la reluarea controalelor la graniţele interne din UE

Renunţarea la libera circulaţie pevăzută în acordul Schengen ar costa Uniunea Europeană aproximativ 1.400 de miliarde de euro în următorul deceniu, arată un studiu efectuat de Fundaţia Bertelsmann, preluat de Reuters.

Studiul estimează că în cazul celui mai defavorabil scenariu, în care reintroducerea controalelor la frontierele interne ale UE majorează preţurile de import cu 3%, costurile suplimentare pentru Germania - cea mai mare economie europeană - s-ar ridica la 235 de miliarde de euro până în 2025, iar în cazul Franţei 244 de miliarde de euro.

Dacă s-ar lua în calcul scenariul minimal, cu scumpirea importurilor cu 1%, studiul relevă că dispariţia Schengen ar costa statele UE „doar“ 470 de miliarde de euro pentru următorii 10 ani.

Costurile ar putea urca cu 1.400 de miliarde de euro, sau aproximativ 10% PIB-ul anual al celor 28 de state membre UE, în situaţia celui mai defavorabil scenariu.

„Dacă vor fi reintroduse controalele la graniţele interne ale Europei, creşterea fragilă din prezent va fi supusă la presiuni suplimentare“, spune Aart De Geus, preşedintele Fundaţiei Bertelsmann.

Spaţiul Schengen a fost creat acum 30 de ani şi numără în prezent 26 de state membre, din care 22 sunt membre UE. Însă libera circulaţie prevăzută de acest acord este pusă sub semnul întrebării de afluxul masiv al imigranţilor din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord.

Pentru a pune stavilă fluxului de imigranţi şi pentru a avea controlul identităţii celor care intră în Europa, multe state din cadrul Schengen au reintrodus controalele la graniţe, sporind temerea că întregul sistem al liberei circulaţii s-ar putea prăbuşi.

Pentru a sublinia gravitatea acestei probleme, ministrul german de Interne, Thomas de Maiziere, a declarat duminică că statele membre UE trebuie să adopte o strategie comună în criza imigranţilor în maxim două sptămâni pentru a evita dispariţia spaţiului Schengen.

În afară de a deveni un simbol al dezintegrării Europei, dispariţia Schengen va majora timpul şi implicit costurile transporturilor mărfurilor între statele membre, atât pentru companii cât şi pentru consumatori.

Anularea acordului Schengen va mări de asmenea şi costurile pentru statele din afara UE, nota de plată a SUA şi China urmând să crească cu până la 280 de miliarde de euro în următorii 10 ani, se mai arată în studiu.