Sfârşitul capitalismului. Goldman Sachs: Suntem forţaţi să ne întrebăm cât de eficient este capitalismul

Sfârşitul capitalismului. Goldman Sachs: Suntem forţaţi să ne întrebăm cât de eficient este capitalismul

Companiile mari rămân tot mari şi profitabile, iar cei bogaţi devin şi mai bogaţi

Marile corporaţii îşi menţin profitabilitatea la niveluri uriaşe chiar şi după 25 de ani, în ciuda concurenţei, ceea ce îi face pe cei de la Goldman sachs să pună sub semnul întrebării eficienţa capitalismului.

Ştiri pe aceeaşi temă

Toţi am fost învăţaţi de mici despre eficienţa pieţelor, despre cum competiţia elimină jucătorii slabi şi, ca urmare a inovaţiei, consumatorii beneficiază deoarece preţurile scad. Ei bine, Goldman Sachs a elaborat un raport în care pune în dubiu tot ceea ce ştim despre capitalism.

Omenirea trebuie să se întrebe cât de eficient este capitalismul, scriu analiştii, în frunte cu indianca Sumana Manohar, vicepreşedinte al băncii, potrivit Bloomberg.
Raportul analizează dacă este posibil ca în viitor companiile să-şi menţină profiturile la nivelurile actuale mari sau acestea vor ajunge în mod ireversibil să scadă. 

Goldman Sachs prezintă un grafic cu evoluţia marjelor de profit pentru grupurile incluse în indicele S&P 500, care include cele mai mari corporaţii listate pe bursele din SUA. Graficul arată că profitabilitatea a rămas mare şi la niveluri apropiate în ultimii 25 de ani.
 

Vectorii marilor profituri

 
Manohar argumentează că marjele au crescut datorită unui număr de trei factori: preţuri mari ale materiilor prime precum petrolul, faptul că societăţile au mutat producţia în ţările aflate în curs de dezvoltare, unde se produce mai ieftin (plus creşterea cererii din aceste state), dar şi creşterea eficienţei datorită tehnologiilor noi.

Goldman Sachs notează că au avut succes companiile care au făcut multe fuziuni şi achiziţii, comparativ cu cele care au investit intern, crescând astfel marjele.
Dar profitabilitatea va fi la fel şi în continuare? Banca analizează ambele ipoteze. În privinţa celor care cred că bursele vor creşte, banca spune că procesul de consolidare din industrie, scăderea costurilor şi eficientizarea vor putea proteja profitabilitatea companiilor. În final, însă, din cauza cererii slabe şi a supracapacităţii industriale, acest lucru înseamnă că marjele tot vor scădea.
 

Implicaţii tulburătoare

 
Dar dacă rămân în continuare la niveluri mari? Şi acest lucru este posibil, însă implictaţiile sunt tulburătoare. Goldman Sachs scrie: „Suntem mereu precauţi (…). Dar, dacă ne înşelăm şi marjele mari dăinuie pentru următorii câţiva ani (în special când cererea globală este sub trend), atunci există întrebări mult mai largi care trebuie puse despre eficienţa capitalismului“.

Cu alte cuvinte, marjele de profit ar trebui în mod natural să oscileze. Existenţa unor profituri mari ar trebui să încurajeze noi competitori să intre pe piaţă, iar acest lucru să însemne că profiturile respective s-ar eroda în timp. Ulterior, la final, marjele mici ar trebui să ducă la scoaterea jucătorilor slabi de pe piaţa respectivă, ceea ce ar da companiilor mai sănătoase un spaţiu de respiro. Dacă acest ciclu nu continuă, atunci ceva ciudat are loc.

Ce anume? Companiile mari devin şi mai mari şi mai profitabile, iar cele care crapă sunt tot cele mici.
 

Optimizare fiscală

 
Una dintre probleme o constituie şi faptul că multinaţionalele folosesc tot felul de scheme fiscale pentru a-şi reduce taxele plătite, în timp ce micile firme corecte nu au la dispoziţie astfel de instrumente. În Europa, mai multe grupuri sunt investigate din astfel de cauze, respectiv Google, Apple, Amazon sau Ebay. 

Acestea îşi rulează banii prin ţări cu taxe mici, fără a plăti taxe în statele unde îşi vând bunurile sau serviciile. Spre exemplu, Google vinde reclamă în România, dar contractele se semnează cu Google Irlanda, astfel că statul român nu colectează TVA sau impozit pe profit. Acelaşi lucru îl face şi Uber în domeniul transporturilor. Nu doar companiile din IT uzează de astfel de scheme: Comisia Europeană a anunţat recent că grupul auto Fiat şi lanţul de cafenele Starbucks au beneficiat ilegal de diverse aranjamente fiscale. 

Nu doar trecerea banilor prin Irlanda este problematică, companiile operând diverse scheme şi cu Olanda, Elveţia, Luxemburg sau diverse paradisuri fiscale precum Insulele Bermude.
 

Inegalitatea socială se adânceşte

 
„Deficienţele“ capitalismului au fost deja observate şi în altă parte: creşterea inegalităţilor sociale după declanşarea crizei economice din 2008. Cei mai bogaţi 62 de oameni de pe planetă au la fel de mulţi bani ca miliardele de oameni ce formează jumătatea săracă a lumii, arată un studiu al organizaţiei nonguvernamentale Oxfam. 

Cifrele arată o concentrare foarte mare a capitalului în ultimii ani, având în vedere că în 2010 ar fi fost nevoie de adunarea primelor 388 de averi din lume pentru a ajunge la averea deţinută de jumătatea „de jos“. Potrivit documentului citat de BBC, cei mai bogaţi 1% din oameni au o avere totală egală cu cea a celorlalţi 99%. „În locul unei economii care funcţionează pentru prosperitatea tuturor, pentru generaţiile viitoare şi pentru planetă, am creat o economie pentru cei 1%“, se spune în raportul Oxfam.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările