Războiul gazelor, faza a doua: Austria anunţă o scădere a livrărilor de gaze ruseşti, după ce Polonia şi Slovacia se confruntă cu aceleaşi probleme

Austria a anunţat aseară o scădere cu 15% a livrărilor de gaze naturale ruseşti, după ce Polonia şi Slovacia au făcut anunţuri similare zilele trecute, scrie AFP.

Bernhard Painz, reprezentant al E-Control, autoritatea publică austriacă din domeniul energetic, a afirmat că este posibil ca Rusia să ăşi refacă rezervele, ceea ce ar fi diminuat cantităţile disponibile pentru export.

Polonia a acuzat deja Gazprom că a redus cu aproape jumătate livrările de gaze naturale către PGNiG, compania sa de gaze.

Ulterior, Slovacia a anunţat, la rândul ei, o scădere a livrărilor cu 10%.

Analiştii au indicat ca posibilă explicaţie faptul că Rusia nu doreşte ca statele europene să alimenteze cu gaze naturale Ucraina prin „flux invers“. Această procedură presupune reorientarea fluxului de alimentare din gazoducte, astfel încât Kievul să primească gaze.

Gazprom a tăiat gazele pentru Ucraina încă din iunie, dar a ajuns la acorduri de alimentare cu mai multe state. Rusia nu este de acord cu această alimentare prin „flux invers“ deoarece gazele re-exportate sunt tot ruseşti. Gigantul rus Gazprom este investigat în Uniunea Europeană pentru practici anti-concurenţiale, una dintre cele vizate fiind exact interdicţia de a reexporta gaze.

Rosneft, Gazprom Neft şi Transneft intră p elista neagră

Uniunea Europeană a impus noi sancţiuni împotriva unor mari conglomerate energetice din Rusia, respectiv gigantul petrolier Rosneft, Transneft – transportatorul de ţiţei al Rusiei, dar şi Gazprom Neft – braţul petrolier al Gazprom. Braţul gazier nu este supus, însă, sancţiunilor, însă, cu toate acestea este afectat de sancţiuni, după ce deprecierea rublei i-a provocat o pagubă de 4,6 miliarde de dolari.

De asemenea, sunt vizate şi corporaţii militare: OPK, Oboronprom, United Aircraft Corporation şi Uralvagonzavod.

De asemenea, preşedintele american Barack Obama a anunţat joi punerea în aplicare a unor noi sancţiuni împotriva Rusiei în sectorul financiar, cel al energiei şi al apărării, ca răspuns la „actele ilegale“ ale Moscovei în Ucraina. Rosneft se afla deja pe lista de sancţiuni a SUA, ceea ce i-a blocat accesul la finanţare. Recent, grupul petrolier a cerut un ajutor de 41 de miliarde de dolari de la statul rus.

Ruşii au răpit un poliţist pe teritoriul Estoniei

Uniunea Europeană a cerut joi seara „eliberarea imediată“ a unui poliţist eston care a fost „răpit“ de FSB – serviciul de securitate al Rusiei, şi acuzat de spionaj. Estonia a acuzat pe 5 septembrie că persoane necunoscute „venite din Rusia“ că i-au încălcat frontiera şi au răpit un poliţist. Incidentul s-a produs după două zile de la vizita istorică a preşedintelui american Barack Obama la Tallin efectuată cu scopul de a oferi asigurări ţărilor baltice asupra angajamentului Statelor Unite de a le asigura securitatea în cadrul NATO, din care fac parte.

FSB a anunţat într-un comunicat că a arestat poliţistul în nord-vestul Rusiei, în apropiere de frontiera estonă, vineri, în timp ce încerca să desfăşoare o operaţiune de informaţii. Potrivit ruşilor, asupra estonului a fost găsit un pistol, muniţie, 5.000 de euro şi „echipament special pentru înregistrări ilegale“, precum şi „material destinat aparent unei misiuni de spionaj“.

Avionul de vânătoare care a urmărit o fregată canadiană

Guvernul canadian a anunţat recent că un avion de vânătoare aparţinând forţelor armate ruse a „efectuat rotiri deasupra NCMS Toronto“, o fregată aflată într-o misiune sub comandamentul NATO, denunţând acţiuni "provocatoare în mod inutil" din partea Rusiei. Însă Moscova a respins aceste acuzaţii de provocare, dând asigurări că este vorba despre un zbor „planificat“ anterior.

Mai puteţi citi: