Putin vs Gazprom. Dispute energetice la nivel înalt în Rusia: gigantul nu vrea să realizeze conducta spre China din Estul Îndepărtat şi preferă o rută mai ieftină

Gazprom preferă realizarea unei conducte mai mici şi mai ieftine. Gigantul rus mai argumentează că preţul gazelor scade în acelaşi ritm cu petrolul, astfel că nu e profitabil să deschidă noi zăcăminte

Construcţia conductei „Forţa Siberiei“, în valoare de 60 de miliarde de dolari, care urma să transporte gaze naturale din Estul Îndepărtat spre China, ar putea fi amânată, deoarece aceasta este prea scumpă iar accesul la finanţare dificil, grupul rus Gazprom preferând să realizeze o rută alternativă, mai mică şi mai ieftină, scrie Breakingenergy.com, care citează surse din domeniu.

Rusia a semnat anul trecut un contract gigantic cu China, în valoare de 400 de miliarde de dolari, pentru livrarea a 38 de miliarde de metri cubi gaze naturale timp de 30 de ani. Aceasta ar urma traseul Irkuţk – Habarovsk, iar de aici se va conecta mai departe cu conducta Sahalin – Habarovsk – Vladivostok. 

În total, gazoductul ar avea circa 4.000 de kilometri lungime şi o capacitate de transport de 61 de miliarde de metri cubi. La Vladivostok ar urma să fie realizat şi un terminal de gaze naturale lichefiate, de unde, apoi „aurul albastru“ să fie exportat către Japonia şi alte state asiatice. 

Numai că realizarea conductei în sine costă 60-70 de miliarde de dolari, bani la care se adaugă şi costurile pentru dezvoltarea zăcămintelor din regiunea Iakuţia.

Gazprom preferă, însă, să realizeze mai întâi conducta Altai, mai mică şi mai ieftin de realizat, potrivit Breakingenergy.com. Aceasta ar trebui să conecteze zăcămintele aflate în vestul Siberiei, din care este alimentată şi Europa, cu vestul Chinei.

Gazprom a semnat şi pentru această conductă un contract cu China National Petroleum Company (CNPC), dar de data aceasta cantităţile exportate anual sunt de 30 de miliarde de metri cubi anual. Conducta Altai ar fi construită lângă actuala infrastructură şi ar avea numai 2.600 de kilometri lungime, fiind mai ieftin de realizat decât „Forţa Siberiei“. 

Gazprom vs Putin

Numai că preşedintele rus Vladimir Putin a dat deja ordinul de construire a conductei din Estul Îndepărtat şi a participat la demararea construcţiei, în 1 septembrie 2014, alături de vicepremierul chinez Zhang Gaoli.

Între timp, însă, preţul ţiţeiului a scăzut puternic pe bursele mondiale de mărfuri, de la 115 dolari pe baril la 55-60 de dolari pe baril. Iar preţul gazelor urmează acelaşi trend descendent, deoarece Gazprom leagă în mod tradiţional în contracte preţul gazelor de cel al petrolului. Scăderea preţurilor face nefezabilă dezvoltarea zăcămintelor din care ar trebui să fie alimentată conducta „Forţa Siberiei“.

Putin vrea neapărat „Forţa Siberiei“, este în joc cooperarea cu China

Pe de altă parte, analistul Keun-Wook Paik, cercetător senior la Oxford Institute for Energy Studies (Institutul Oxford pentru Studii Energetice), spune că situaţia indică şi un mic conflict între Gazprom şi Putin. El arată că în mai 2014, când s-a parafat acordul privind „Forţa Siberiei“, înţelegerea a fost iniţiată de către preşedintele rus Vladimir Putin, nu de către directorul Gazprom, Alexei Miller. Iar în octombrie 2012, când Putin a dat instrucţiuni pentru realizarea conductei, Gazprom a fost desemnată doar ca un simplu implementator al proiectului.

„În principiu, dacă se realizează Altai mai întâi, asta înseamnă interesul Gazprom mai întâi, nu al Rusiei. Totuşi, atitudinea lui Putin este ca interesul Rusiei să fie pe primul loc, nu cel al Gazprom“, spune analistul.

Precedentul South Stream

Executivul rus a înlocuit recent membrii consiliilor de administraţia la mai multe companii de stat, pentru ca politicile de stat să fie implementate mai rapid. Alexandr Novak, ministrul rus al Energiei, a fost nominalizat recent în boardul Gazprom. Acţionarii minoritari ai gigantului au fost nemulţumiţi în privinţa gazoductului South Stream, care trebuia să ocolească Ucraina pe sub Marea Neagră şi să transporte gaze către Austria prin sudul Europei, respectiv Bulgaria, Serbia, Ungaria. Gazoductul ar fi costat 40-50 de miliarde de dolari.

Analistul de la Oxford arată că, în acest context, atitudinea Gazprom în privinţa conductei „Forţa Siberiei“ va fi taxată de către Vladimir Putin, deoarece reorientarea către Asia a Rusiei este bazată fix pe dezvoltarea acestui gazoduct. Potrivit lui Paik, cooperarea Rusiei cu China în domeniile petrolier şi gazier va intra într-o nouă etapă de cooperare strategică, iar realizarea „Forţei Siberiei“ este piatra unghiulară a acestei cooperări.

Cooperare chineză şi cu Rosneft

Putin are nevoie de China deoarece aceasta a salvat Rusia în momentul impunerii de sancţiuni din partea Occidentului, ca urmare a anexării Crimeei şi a sprijinului dat separatiştilor în Estul Ucrainei. China are nevoie mai multă de gaze în nord-est, unde se află o mare parte din puterea sa industrială, în timp ce în vestul său este o mare zonă deşertică. 

În total, Rusia ar trebui să acopere din 2020 aproximativ 17% din consumul de gaze al Chinei şi ar relaxa dependenţa acesteia de importurile de gaze naturale lichefiate, mult mai scumpe.

Pe lângă cooperarea din domeniul gazelor, China cooperează cu Rusia şi în domeniul petrolier, gigantul petrolier Rosneft având mai multe contracte în acest sens. China s-a oferit să acorde finanţare pentru grupurile energetice ruse, afectate de sancţiuni. Gazprom nu este direct sub sancţiunile vestice, dar companiile petroliere Rosneft, Transneft şi Gazprom Neft sunt.

Mai puteţi citi:

[<a href="//storify.com/phradamon666/gazprom-gaze" target="_blank">View the story "gazprom gaze" on Storify</a>]