Putin strânge România în menghină de la nord şi de la sud, de la est şi de la vest

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Deşi tot mai izolat, Vladimir Putin are suficiente pârghii în estul Europei FOTO Reuters
Deşi tot mai izolat, Vladimir Putin are suficiente pârghii în estul Europei FOTO Reuters

A avea legături economice cu Rusia, acum, în timpul noului Război Rece reprezintă o imensă bătaie de cap. Iar, dacă locul tău pe hartă e între Ungaria, Ucraina, Republica Moldova, Bulgaria şi Serbia, ţări masiv influenţate de Rusia, bătaia de cap devine o migrenă fără leac.

Cel puţin două lucruri îi leagă pe premierul Ungariei, Viktor Orban şi pe preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin. Atât Orban, cât şi Putin trăiesc nostalgia imperiului pierdut. Atât Orban, cât şi Putin sunt pregătiţi (aparent, cel puţin) să-şi conducă economiile pe principiul ”prin noi înşine”.

Sfârşitul ”epocii democraţiilor liberale” pe care îl anunţa Viktor Orban weekend-ul trecut în cadrul unei întâlniri cu simpatizanţii Fidesz, la BăileTuşnad poate fi tradus, în bună măsură, prin reducerea influenţei  puterilor străine pe teritoriul Ungariei.

Sfârşitul ”epocii democraţiilor liberale” nu înseamnă şi sfârşitul relaţiei cu Rusia lui Vladimir Putin. Orban s-a opus sancţiunilor impuse de Uniunea Europeană Rusiei cu doar o zi înainte de prăbuşirea avionului  Malaysian Airlines deasupra unui teritoriu ucrainian controlat de separatişti proruşi. Uciderea celor 298 de pasageri ai cursei MH17 nu l-a făcut să se răzgândească asupra programului prin care Ungaria împrumută de la Moscova zece miliarde de euro pentru a extinde centrala nucleară de la Paks.

Noi, ungurii şi restul lumii

La câteva zile după conferinţa de la Tuşnad, statul ungar şi-a exprimat acordul pentru a cumpăra până în septembrie banca MKB de la grupul german Bayerische Landesbank pentru 55 de milioane de euro. Mişcarea face parte dintr-o strategie mai largă, prin care statul maghiar vrea să preia frâiele sistemului bancar, adică să controleze 50% din acest sector. Dacă acum ponderea sa este de 30-40%, obiectivul nici nu e greu de atins.

Vânzătorii au răsuflat uşuraţi pentru că viaţa băncilor străine nu mai e deloc uşoară în Ungaria. O decizie a Curţii Supreme, care incriminează comportamentul creditorilor care au crescut costurile împrumuturilor în valută pe fondul devalorizării forintului, i-ar putea costa pe bancheri până la trei miliarde de euro.

MKB nu mai este prezentă în România – a avut o amprentă discretă prin preluarea Romexterra, vândută ulterior unui fond de investiţii – dar piaţa bancară românească a avut, tot săptămâna aceasta, un mic eveniment maghiar. OTP, cea mai mare bancă din Ungaria, a preluat subsidiara băncii portugheze Millenium, într-o tranzacţie de 39 de milioane de euro. OTP este o instituţie privată în care statul maghiar are o participaţie semnificativă. De adăugat că familia miliardarului maghiar de origine rusă, Megdet Rahimkulov, fost oficial Gazprom, deţine un pachet important din acţiunile OTP Bank.  

South Stream sau Bulgaria

Şi, dacă Viktor Orban dă asigurări că nu există riscul să cadă cu totul în braţele ursului de la Răsărit (consideră însă ”nesănătoase” legaturile prea puternice ale Ungariei cu Uniunea Europeană), Bulgaria lui Plamen Oresharski s-a opus prea puţin ”afecţiunii” exagerate de la Kremlin. Până când această afecţiune putea să devină fatală.

Pentru Vladimir Putin, probabil că amintirea vremurilor când Bulgaria solicita ca stat comunist integrarea în fosta Uniune Sovietică s-a estompat considerabil. Însă faptul că prin Bulgaria trece primul segment continental al conductei South Stream (leagă Rusia de Europa Occidnetală ocolind Ucraina) reprezintă o preocupare continuă.

După ce, în mai, guvernul de la Sofia a încredinţat lucrările de construcţie a gazadoctului către compania rusească Stroytransgaz, controlată de Gennady Timchenko (aflat pe lista sancţiunilor economice), autorităţile de la Bruxelles şi Washington au cerut întreruperea proiectului. ”Nu este cel mai bun moment pentru a face afaceri cu Rusia”, declara ambasadorul american în Bulgaria, citat de The New York Times.    

Întreruperea proiectului  a coincis cu o criză bancară, aplanată după intervenţia Comisiei Europene şi injectarea a două-trei miliarde de euro în sistem.

Un cap de pod rusesc peste Nistru

Un scandal bancar, de data aceasta strict mediatic, a apărut şi în Republica Moldova, după ce o divizie a uneia dintre cele mai mari bănci de stat din Rusia, Vneşeconombank, a cumpărat 25% din acţiunile Băncii de Economii a Moldovei (BEM). Preşedintele băncii ruseşti este premierul Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev. Obiectul scandalului l-a constituit nu doar identitatea cumpărătorului, ci şi preţul din tranzacţie care fixează valoarea celei de-a patra mari bănci a Republicii Moldova la doar 15 milioane de euro.

Unul dintre cei mai vocali contestatari ai tranzacţiei a fost la momentul respectiv (aprilie 2014) Ion Sturza, fost premier al Republicii Moldova şi un important om de afaceri din România. El a declarat într-o postare pe Facebook că ”vânzarea Băncii de Economii către Vneşeconombank este sfârşitul epopeii cu trădarea naţională”.

După prăbuşirea cursei MH17, Vneşeconombank a intrat pe lista sancţiuinlor impuse de Uniunea Europeană şi Statele Unite. Una dintre marile probleme ale marilor bănci de stat din Rusia (Gazprombank, VTB) este că vor găsi foarte greu surse de refinanţare în condiţiile în care nu mai au acces pe pieţele occidentale.

Principalele pârghii sunt subterane

De departe însă, principalele pârghii ale Rusiei în regiune sunt companiile energetice. Lukoil şi Gazprom se numără printre cei mai importanţi investitori (după venituri) din Europa Centrală şi de Est, conform unui studiu realizat de compania de consultanţă Deloitte în 2013. Dacă amprenta Gazprom este mare în Serbia şi Ucraina – compania rusească a avut în 2012 venituri cumulate de 2,6 miliarde de euro în cele două state – Lukoil are afaceri însemnate în România, Bulgaria şi Lituania.

În România, prezenţa directă a ruşilor pe piaţa benzinăriilor este restrânsă: Lukoil şi Gazprom controlează doar 15% din acest sector. Însă atunci când adăugăm reţelele deţinute de state care au arătat semne de prietenie faţă de regimul Putin, lucrurile se schimbă. Mol (Ungaria) şi OMV Petrom (Austria) deţin peste 700 de benzinării dintr-un total de circa 2.000. Nu o dată au existat zvonuri cum că Gazprom intenţionează să preia un pachet de acţiuni din grupul OMV. Cât despre importurile de energie din Federaţia Rusă, acestea variază între 32% la gaze şi 65% la păcură.

O variantă de lucru

Acestea fiind spuse, avertismentul recent al premierului britanic, David Cameron privind riscul ca Rusia să destabilizeze state precum România sau ţările baltice în lipsa unor reacţii ferme din partea SUA şi UE poate fi citit într-o grilă nouă. Variantă de lucru: România e nevoită să se descurce într-un hăţiş de axe politico-economice văzute şi mai ales nevăzute.  

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite