Premieră mondială: Recesiune economică provocată de ieftinirea abruptă a petrolului

Economia globală se pregăteşte să alunece într-o nouă perioadă de recesiune. Semnalele care indică o asemenea evoluţie sunt: reducerea producţiei industriale, scăderile din comerţul mondial, reducerea veniturilor companiilor, ratarea ţintelor inflaţioniste ale băncilor centrale, restrângerea investiţiilor de capital şi majorarea stocurilor de produse finite.

Ne confruntăm însă cu cea mai neobişnuită recesiune – prima cauzată de scăderea dramatică a preţului petrolului. Este un nou şoc petrolier, provocat de această dată de dispariţia de facto a cartelului ţărilor exportatoare de petrol.

În istorie nu a mai existat o recesiune provocată de ieftinirea petrolului. Din acest motiv nu se poate ştii cum va evolua. Pericolul cel mai mare este reprezentat de intrarea într-o spirală descendentă, recesiunea provocând reducerea cererii pentru petrol – ceea ce se-ntâmplă în mod clasic – urmată de noi ieftiniri, un adevărat cerc vicios.

Preţul nu mai este impus de un cartel al exportatorilor

Recesiuni cauzate de scumpirea petrolului au mai fost în 1973-1975 şi 1979-1981, ambele având la bază decizii ale OPEC (Organizaţia ţărilor exportatoare de petrol) de micşorare a producţiei. Scopul cartelului a fost încă de la înfiinţarea sa impunerea unui preţ stabil, pe baza cotelor de producţie stabilite pentru fiecare membru în parte. Atâta timp cât OPEC furniza peste 70% din necesarul mondial de petrol, preţul a putut fi cu uşurinţă impus prin astfel de decizii administrative.

În prezent, cota de piaţă a OPEC s-a redus la mai puţin de 40%, pe fondul creşterii producţiei de petrol, a statelor non-OPEC, Rusia şi SUA. Tocmai ritmul alert în care importanţa OPEC se diminua a condus la decizia Arabiei Saudite din toamna anului 2014 de a lupta pentru cota sa de piaţă şi să nu mai apere preţul.

De la mijlocul anului 2014, cotaţiile petrolului s-au prăbuşit cu aproximativ 70%, cu toate că cererea s-a păstrat la niveluri rezonabile. Una dintre principalele cauze a constituit-o extinderea pe scară largă a tehnologiei de fracturare hidraulică pentru exploaterea zăcămintelor de petrol de şişt din SUA.

După calculele economiştilor, ieftinerea petrolului a fost resimţită în buzunarele consumatorilor similar cu o reducere de impozite. Pe parcusul unui an de zile, economiile efectuate la nivel global s-au cifrat la aproximativ 3.000 de miliarde de dolari.

Întrebarea care se pune este de ce se vorbeşte de recesiune, în loc de boom economic provocat de o majorare a consumului? Explicaţia e dată de rapiditatea cu care a crescut producţia de petrol şi de implicaţiile pe care le-a provocat altor insituţii financiare această ieftinire. Însumate, pierderile sunt la acelaşi nivel cu economiile făcute de consumatori: aproape trei miliarde de dolari. Şi continuă să se adune în continuare.

Revenirea Iranului pe piaţă a provocat noi scăderi ale cotaţiilor

Semnalele existau de ceva vreme, în special din partea celui mai mare consumator mondial, China, care şi-a redus cererea. Iar intrarea Iranului urmată de prăbuşirea cotaţiilor sub 29 de dolari barilul a arătat că revenirea preţurilor nu se va petrece aşa de curând, cum se aşteptau mulţi analişti

Producătorii de petrol nu-şi mai pot permite să reducă producţia pentru a aştepta scumpirea ţiţeiului. Marea majoritate au făcut investiţii masive pentru explorare şi exploatare de noi zăcăminte. Pentru aceasta au contractat credite bancare.

Conform autorităţii de supraveghere financiară din SUA, băncile au acordat credite sindicalizate companiilor din sectorul petrolului şi gazelor naturale de 276 miliarde de dolari, dintre care se estimează că 15% sunt neperformante, faţă de mai puţin de 4% cu un an în urmă. O asemenea rată ridicată va reduce apetitul băncilor pentru creditare.

Iar pentru returnarea creditelor, companiile sunt obligate să vândă ţiţei, chiar şi la preţuri apropiate de cele de cost. Dacă se ia în calcul inflaţia, preţul real este chiar mai mic decât cel afişat la bursă, de sub 29 de dolari în SUA şi 26 de dolari pentru livrările de petrol saudit în Asia.

Sfârşitul epocii dominate de foamea de petrol  

Această prăbuşire a cotaţiilor este urmarea opririi boomului creditelor din China, spune Adair Turner, preşedintele Institutului pentru Noua Gândire Economică, un think tank britanic, conform Bloomberg. Încetinirea investiţiilor şi construcţiilor în China, cel mai mare consumator de energie „transmite presiuni deflaţioniste în întreaga lume provocând ieftinirea petrolului” explică Turner, care a fost şi preşedintele al Autorităţii financiare din Marea Britanie

Expasiunea economiei Chinei a scăzut la cel mai mic nivel din ultimul sfert de secol. „Vom vedea o reducere drastică a profiturilor producătorilor de petrol şi materii prime. Iar aceasta va avea un efect major asupra cheluililor lor asupra întregii întregii lumi”, a completat Turner.

Nici România nu va fi ocolită de efectele recesiunii

Consecinţele vor fi resimţite peste tot în lume, inclusiv şi în România şi ce este mai grav, este că vor persista o perioadă lugă de timp. Toate mecanismele economice al economiei globale funcţionează fiind alimentate de petrol, foarte multe locuri de muncă sunt legate de extracţia şi prelucrarea ţieţeiului, precum şi multe sectoare economice sunt dependende de petrol.

Iar lucrurile nu vor sta mai bine la cotaţii ale petrolului de 20 de dolari barilul sau şi mai rău, de 10 dolari. Recesiunea care ar urma, ar putea fi mai puternică decât cea din 1973, provocată de primul şoc petrolier.
Multe state se vor confrunta cu mari greutăţi şi vor avea loc schimbări imporatnte în ierarhia mondială.

Norvegia, Canada, Rusia, state din SUA, precum Dakota de nord, vor fi afectate. Dar cel mai mult vor avea de suferit ţările din Orientul Mijlociu ale căror economii este dependente în întregime de exporturile de ţiţei. Transformările statelor arabe producătoare de ţiţei vor remodela în profunzime regiunea.

Reechilibarea economiei mondiale va fi una de durată. Şi cel mai probabil va fi o tranziţie spre o economie care nu va mai avea în centru exploatarea petrolului şi a gezelor naturale. După cum spunea un prinţ saudit la o reuniune de profil de acum doi ani, epoca de piatră nu s-a terminat pentru că omenirea a rămas fără pietre. La fel şi economia bazată pe exploatarea petrolui nu se va termina din cauza epuizării zăcămintelor existente.

Dar sunt şi motive de optimism. Preţul scăzut la petrol induce tendinţa de creştere a consumului populaţiei, mai ales în statele importatoare, ceea ce poate reduce din durata şi amploarea recesiunii. Iar cea mai bună veste este că în viitor, mulţumită dezvoltării tehnologice, recesiunile provocate de scumpirea petrolului sunt de domeniul trecutului.