Portugalia redevine spaima Europei

Dezastrul cu repetiţie din cazul Greciei pare să fie drumul pe care a alunecat şi Portugalia, spun economiştii. Ţara nu a reuşit să iasă din criză nici cu împrumutul de urgenţă în valoare de 78 de miliarde de euro luat în primăvara anului 2011, iar acum ar putea avea nevoie de un nou credit de la UE şi FMI.

Misiunea comună formată din specialişti ai Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene (BCE) şi ai Fondului Monetar Internaţional (FMI) va merge curând la Lisabona pentru evaluarea economiei naţionale, în cadrul acordului de finanţare de urgenţă încheiat în aprilie 2011. „Troika” ajunge însă în Portugalia pe fondul intensificării tensiunilor cu privire la viitorul economic al Portugaliei, iar tot mai multe voci susţin că singura scăpare este contractarea unei noi linii de finanţare de la instituţiile internaţionale. 

„Finanţele Portugaliei rămân într-o stare extrem de precară. Limitele politicii de austeritate încep să se facă simţite”, explică Michael Hewson, analist-senior în cadrul CMC Markets, pentru CNBC. 

Miercuri, agenţia de evaluare financiară Standard & Poor`s (S&P) a publicat un raport în care atrage atenţia asupra perspectivelor sumbre privind economia portugheză, argumentând prin riscurile în creştere generate de majorarea impozitelor şi de tăierea cheltuielilor. 

Creditorii internaţionali - statele din zona euro, BCE şi FMI - au insistat ca Guvernul de la Lisabona să aplice măsuri de austeritate şi să demareze reforme structurale în schimbul împrumutului de 78 de miliarde de dolari. 

Acum, analiştii S&P au avertizat că ţara este în pericol de a nu-şi respecta angajamentele asumate în cadrul acordului, unul dintre principalele motive fiind deciziile prin care Curtea Constituţională a respins multe dintre măsurile de austeritate pe care guvernanţii au încercat să le impună.

Totodată, evoluţia economică sub aşteptări şi intensificarea tensiunilor politice înrăutăţesc perspectivele economice. 

Nu în urmă cu mult timp, Portugalia era percepută drept un model pentru programele de asistenţă financiară oferite de UE în timpul crizei economice. Cei mai optimişti dintre analişti estimau că statul va ieşi din acordul internaţional în 2014, moment în care urma să se împrumute de pe pieţe financiare la dobânzi accesibile. Acum, acest scenariu pare tot mai îndepărtat. 

În cel de-al doilea trimestru al anului, ţara a reuşit să iasă din recesiune, bifând o creştere de 1,1% a PIB. În iulie însă, criza politică şi demisiile din guvern din cauza măsurilor de austeritate au ameninţat nu numai executivul, dar şi revenirea economică. Indicele care monitorizează activitatea bursei portugheze a înregistrat o scădere de 5% din cauza tensiunilor, în timp ce costurile de împrumut ale statului au crescut semnificativ. 

Din cauza crizei politice, guvernul a cerut troicii să-şi amâne misiunea de evaluare. Acum, dobânda cerută de investitori pentru a cumpăra obligaţiuni guvernamentale portugheze cu scadenţa la zece ani (de referinţă pe pieţele de obligaţiuni) se situează periculos de aproape de nivelul de 7%. În general, depăşirea pragului de 6% pentru acest tip de obligaţiuni înseamnă că statul nu-şi poate acoperi necesarul de finanţare din pieţe şi se recomandă încheierea unui acord de urgenţă cu instituţiile internaţionale. 

„Un nivel de 7% ilustrează că va fi foarte greu ca Portugalia să se întoarcă pe pieţele de obşigaţiuni anul viitor, când actualul acord de finanţare se va termina”, explică Carsten Brzeski, economist-senior în cadrul grupului bancar ING. 

„La fel ca în orice altă ţară, cea mai mare provocare este găsirea unui echilibru între măsurile de austeritate şi creşterea economică. Pentru echilibru, Portugaia probabil va avea nevoie de mai mult timp. În consecinţă, negocierea unui nou pachet de asistenţă financiară ar trebui să fie prioritare în curând. În acest context, chestiunea interesantă va fi dacă un nou astfel de acord vine cu sau fără restructurarea datoriei existente, cum s-a întâmplat în cazul investitorilor privaţi ai Greciei”, continuă economistul. 

Discuţiile privind un nou împrumut de urgenţă vin la doi ani după ce Portugalia a încercat să-şi renegocieze condiţiile în care a luat primul credit. La fel ca Grecia, portughezii au cerut prelungirea scadenţei şi micşorarea dobânzii. Grecii au primit în repetate rânduri astfel de concesii, portughezii - nu. 

Grecia a obţinut scăderea dobânzii pentru împrumutul de urgenţă cu un punct procentual, de la 4,5% la 3,5% şi majorarea periaodei de rambursare a împrumutului cu patru ani şi jumătate, de la trei ani la şapte ani şi jumătate.

Chiar şi aşa, ţara a avut nevoie de un nou împrumut de urgenţă, în valoare de 130 de miliarde de euro, completat de ştergerea a jumătate din datoriile existente către investitorii privaţi - adică aproximativ 100 de miliarde de euro pe care băncile şi fondurile de investiţii nu-i vor mai recupera. 

În aprilie 2011,  după luni întregi în care a susţinut că nu are nevoie de ajutor extern, Portugalia a capitulat în faţa pieţelor financiare. Dobânzile ridicate cerute de investitori pentru a finanţa statul a împins ţara către un împrumut de urgenţă. 

Portughezii au făcut eforturi enorme pentru a evita acest scenariu. Guvernul de la Lisabona a introdus măsuri de austeritate drastice, care au scos în stradă peste 300.000 de persoane în vara lui 2010. Salariile din sectorul public au fost diminuate cu 5%, Taxa pe Valoarea Adăugată a fost majorată de la 20 la 23%. Impozitul pe venit şi cel pe profit au crescut cu 1,5 puncte procentuale. De asemenea, planul pe termen lung prevede ca bugetul Ministerului Apărării să fie diminuat cu 40% până în 2013. 

Înainte de a recunoaşte că au rămas fără soluţii, guvernanţii portughezi au continuat să îngroape statul în datorii. Cu numai câteva ore înainte de apelarea la finanţatorii externi, Ministerul de Finanţe de la Lisabona a vândut obligaţiuni guvernamentale în valoare de un miliard de dolari. Pentru a convinge investitorii să cumpere bondurile, portughezii s-au oferit să plătească o dobândă de 6%, cu mult peste media europeană şi dublu faţă de dobânda pe care o va avea împrumutul de la UE şi FMI.

CITEŞTE MAI MULT

Încă un pas spre colaps: Portugalia devine "gunoi" pentru investitori

Agenţia de evaluare financiară Fitch a decis joi reducerea ratingului acordat Portugaliei la "BB+" de la "BBB-", "nota" trecând în sectorul junk. Anul viitor, economia portugheză va înregistra cea mai abruptă scădere economică din UE, depăşind chiar supraîndatorata Grecie.

Cum a intrat Portugalia în criză: porturi şi heliporturi de sute de milioane de euro ce nu pot fi folosite

Proiectele masive de dezvoltare a infrastructurii par o idee bună pentru combaterea efectelor crizei. Nu şi atunci când ele sunt făcute pe datorie şi nu sunt folosite nici măcar o zi pentru că zonele în care sunt situate sunt mult prea periculoase.

Portugalia, pe drumul Greciei. Ţara are nevoie de un nou împrumut de urgenţă

Statul portughez ar putea avea nevoie de un al doilea program de asistenţă financiară de urgenţă de la UE şi FMI, iar Lisabona ar putea obliga creditorii privaţi să accepte pierderi pe împrumuturile pe care i le-au acordat, exact aşa cum a făcut şi Grecia.