Planuri ambiţioase în UE: Ţinte obligatorii de 35% eficienţă energetică şi 35% energie din surse regenerabile în consum, până în 2030

Deputaţii sunt gata să negocieze ţinte obligatorii cu miniştrii UE pentru a atinge 35% eficienţă energetică şi 35% energie din surse regenerabile în consum, până în 2030.

Parlamentul a confirmat propunerea comisiei parlamentare de a avea o ţintă obligatorie de 35% de eficienţă energetică în UE, un minimum de 35% din surse regenerabile în consumul brut final de energie şi, respectiv, de 12% în transport, până în 2030.

Pentru a atinge aceste ţinte generale, statele membre trebuie să îşi stabilească propriile ţinte care să fie monitorizate şi realizate conform unei alte propuneri legislative, votate separat, privind guvernanţa uniunii energetice.

Rezoluţia privind sursele regenerabile a fost aprobată cu 492 voturi la 88 şi 107 abţineri.

Eficienţa energetică : ţintă obligatorie de minimum 35%

În ceea ce priveşte eficienţa energetică, Parlamentul a votat pentru o ţintă obligatorie de minimum 35% şi pentru ţinte naţionale indicative.

Acest target trebuie calculat pe baza consumului estimat de energie în 2030, conform modelului PRIMES (care simulează consumul de energie şi sistemul de alimentare cu energie în UE).

Propunerea legislativă privind eficienţa energetică a fost aprobată cu 485 voturi la 132 şi 58 abţineri.

Energie regenerabilă: o ţintă de 35%                        

În votul privind o altă propunere legislativă, adoptată cu 492 voturi la 88 şi 107 abţineri, deputaţii au spus că 35% din consumul de energie în Europa în 2030 trebuie să fie din surse regenerabile. Trebuie fixate, de asemenea, ţinte naţionale de la care statele membre se pot abate cu maximum 10%, în anumite condiţii.

Transport: mai mult combustibil bio avansat, eliminarea graduală a uleiului de palmier până în 2021

În 2030, fiecare stat membru va trebui să se asigure că 12% din energia consumată în transporturi vine din surse regenerabile. Contribuţia aşa numiţilor carburanţi bio de “prima generaţie” (din alimente şi plante alimentare) va trebui limitată la nivelul 2017 cu un maximum de 7% în transport. Deputaţii vor de asemenea să interzică utilizarea uleiului de palmier din 2021.

Partea combustibililor bio avansaţi (care au un impact mai mic asupra utilizării terenurilor decât cei din alimente), combustibili regenerabili pentru transport de origine non-biologică, combustibili bazaţi pe reziduuri şi electricitatea din surse regenerabile trebuie să fie cel puţin 1,5% în 2021, crescând până la 10% în 2030.

Biomasa

Deputaţii vor ca schemele de sprijin pentru energia regenerabilă din biomasă să fie create astfel încât să evite utilizarea nesustenabilă a biomasei pentru producţia de energie dacă există utilizări mai bune sau materiale, întrucât carbonul stocat în lemn ar putea fi eliberat în atmosferă prin ardere pentru încălzire. Pentru generarea de energie, prioritatea ar trebui acordată arderii reziduurilor şi resturilor lemnoase.

Staţiile de încărcare

Până în 2022, 90% dintre staţiile de încărcare pe drumurile transeuropene trebuie să fie echipate cu puncte de reîncărcare pentru maşinile electrice, spun deputaţii.

Energia generată de consumatori şi comunităţile energetice

Parlamentul doreşte ca toţi consumatorii care produc energie în spaţiile lor şi care ar urma să poată consuma această energie şi să instaleze sisteme de stocare fără taxe, suprataxe sau contribuţii.

Mandatul de negociere pentru deputaţi cere statelor membre să evalueze barierele existente pentru consumul energiei produse în spaţiul consumatorului, să promoveze acest consum şi să se asigure că toţi consumatorii, mai ales gospodăriile, pot să se alăture unor comunităţi pentru energie regenerabilă fără să facă subiectul unor condiţii şi proceduri nejustificate.

Planuri naţionale şi rolul Comisiei

Pentru a atinge obiectivele uniunii energetice trebuie ca fiecare stat membru să notifice Comisia până la 1 ianuarie 2019 şi apoi la fiecare zece ani despre planurile sale naţionale privind energia şi politica climatică. Primul plan trebuie să se refere la perioada 2021 - 2030, iar următoarele trebuie să acopere perioada de zece ani care urmează.

Comisia va evalua planurile naţionale integrare şi poate face recomandări sau lua măsuri de remediere dacă consideră că au fost făcute progrese insuficiente sau acţiunile luate nu sunt destule.

Propunerea de raport privind guvernanţa uniunii energetice a fost aprobată cu 466 voturi la 139 şi 38 abţineri.

Jose Blanco Lopez, raportor pentru regenerabile a spus: „Comisia a fost prea timidă în propunerea sa. Dacă Europa vrea să îşi respecte angajamentele luate la Paris de a lupta împotriva schimbării climatice şi a conduce tranziţia energetică, trebuie să facem mai mult. Parlamentul a putut obţine un consens larg pentru ţinte semnificativ mai mari în 2030. Am reuşit să întărim consumul propriu ca un drept, să aducem siguranţă şi certitudine pentru investitori, să creştem ambiţia pentru decarbonizare în sectorul de transport, precum şi în cel de încălzire. Decarbonizarea nu afectează creşterea economică. Dimpotriv&# 259;, aduce competitivitate, activitate economică şi locuri de muncă”.

Miroslav Poche, raportor pentru eficienţa energetică a spus: „Eficienţa energetică este una din dimensiunile cheie ale strategiei UE pentru uniunea energetică. O politică ambiţioasă în acest domeniu va contribui la atingerea obiectivelor climatice şi energetice precum şi la creşterea competitivităţii. Este şi una dintre cele mai bune metode de combatere a sărăciei energetice în Europa”.

Michele Rivasi, co-raportor pentru guvernanţă, a spus: „Parlamentul European a luat o poziţie istorică, conformă cu angajamentele UE privind politica climatică. Este pentru prima dată când legislaţia europeană a integrat o ţintă de 35% pentru energiile regenerabile şi o ţintă de 35% pentru eficienţa energetică până în 2030, o strategie privind metanul şi obligaţii de luptă împotriva sărăciei energetice. Această politică va ajuta la dezvoltarea unei independenţe energetice reale, va crea locuri de muncă şi va asigura investiţiile.

Alături de coerenţă, propunerea privind guvernanţa va oferi o platformă pentru dialog între societatea civilă, autorităţile locale şi guverne. Această transparenţă este necesară pentru a putea combate lobbyurile şi oligopolurile energetice. Un interes este mai mare decât toate celelalte: viitorul planetei şi al locuitorilor săi!”

Claude Turmes, co-raportor pentru guvernanţă a spus: „După acordul foarte slab luat de Consiliu în decembrie privind pachetul privind energia curată sunt mândru că Parlamentul a contribuit azi la refacerea credibilităţii UE privind politica climatică. O mai mare ambiţie privind sursele regenerabile, eficienţa energetică şi un sistem puternic de guvernanţă bazat pe un buget de carbon vor contribui la realizarea unei economii de zero carbon în 2050 şi la atingerea obiectivelor din Acordul de la Paris. Parlamentul va arăta un front unit în negocierile cu Consiliul”.

Ce urmează

Negocierile cu Consiliul pot începe imediat, întrucât acesta şi-a adoptat documentele de poziţie privind eficienţa energetică la 26 iunie şi energiile regenerabile şi guvernanţa uniunii energetice la 18 decembrie.