Pericolele unui pariu riscant al celor mai puternici bancheri, în lupta cu criza

Pericolele unui pariu riscant al celor mai puternici bancheri, în lupta cu criza

Încă din 2007, băncile centrale încearcă să prevină prăbuşirea economiei mondiale FOTO Shutterstock

La fiecare două luni, şefii celor mai mari bănci centrale din ţările care produc anual trei sferturi din producţia economică mondială îşi dau întâlnire în serile de duminică la etajul 18 al unei clădiri din oraşul elveţian Basel.

Ştiri pe aceeaşi temă

De la izbucnirea crizei financiare, la sfârşitul anului 2007, bancherii s-au bazat unii pe alţii pentru sfaturi şi, împreună, au reuşit să ţină în frâu scăderea economiei mondiale, prin micşorarea ratelor dobânzii la niveluri minime fără precedent şi prin pomparea a mii de miliarde de dolari, euro, lire sterline sau yeni, pe pieţele sau în băncile aflate în dificultate.

În ultima vreme, aceste întâlniri secrete, aşa cum le numeşte „Wall Street Journal“, s-au concentrat mai mult pe problemele economice globale, dar şi pe măsurile agresive pe care băncile centrale trebuie să le adopte pentru a gestiona economiile lor naţionale.

Din anul 2007 până în prezent, băncile centrale au inundat sistemul financiar mondial cu mai mult de 11.000 de miliarde de dolari, un efort ce va creşte în contextul în care Europa continuă să fie măcinată de criză. Drept urmare, cele mai mari bănci centrale au în plan să pompeze miliarde de dolari în obligaţiuni de stat, credite ipotecare şi împrumuturi pentru afacerişti.

Strategia monetară nu este una care se găseşte în manualele standard. În realitate, bancherii conduc un experiment cu mize mari, constată WSJ.

În timp ce multe guverne naţionale, printre care şi cel al Statelor Unite, nu au reuşit să cadă de acord asupra politicii fiscale, bancherii băncilor centrale au identificat propriul plan. Dacă acesta se dovedeşte a fi şi cel corect, atunci ei vor ajuta economia mondială să evite stagnarea prelungită şi o repetare a greşelilor comise de băncile centrale în anii 1930.

Dar în cazul în care este greşit, planul lor ar putea creşte inflaţia sau ar putea planta seminţele unei alte crize financiare. Un eşec ar putea însemna şi noi restricţii privind puterea şi limitarea independenţei băncilor centrale.

Rezerva Federală a Statelor Unite cumpără acum în fiecare lună instrumente financiare garantate prin portofolii ipotecare, în valoare de 40 de miliarde de dolari. Banca Angliei a fost de acord să furnizeze miliarde de lire sterline pentru întreprinderi şi gospodării, prin intermediul băncilor. Banca Centrală Europeană s-a angajat să menţină scăzute costurile de împrumut pentru guvernele care au nevoie de ajutor. Sub presiunea de a lupta cu deflaţia, Banca Japoniei cumpără obligaţiuni de stat de 1.140 de miliarde de dolari.

Scopul este de a reduce costurile de împrumut şi de a stimula pieţele bursiere, pentru a încuraja investiţiile şi cheltuielile gospodăriilor şi ale întreprinderilor. Dar metoda nu a mai fost testată la o astfel de scară globală, aşa că bancherii au tot dezbătut, în cadrul reuniunilor din spatele camerelor de filmat, dimensiunea posibilelor riscuri.

Băncile centrale sunt prinse la mijloc, forţate să fie factorii de decizie politică de ultimă instanţă. Ele furnizează stimulente monetare la scară largă, iar aceste măsuri de urgenţă ar putea avea efecte nedorite în cazul în care ar continua pentru prea mult timp“, a declarat Jaime Caruana, directorul general al Băncii Reglementelor Internaţionale, într-o astfel de întâlnire.

O altă îngrijorare este că stimularea pieţelor bursiere şi relaxarea costurilor de creditare le permite guvernelor naţionale să amâne deciziile politice dificile pentru a-şi rezolva problemele.

Băncile centrale deţin controlul asupra fluxului de bani din întreaga lume. Când virează bani în economie, rata dobânzii scade, la fel şi şomajul, dar creşte riscul inflaţiei. În lipsa banilor, însă, cresc ratele dobânzilor, dar scad preţurile.

Bancherii au promis că, de îndată ce economia mondială se pune pe picioare, vor înceta să mai pompeze bani, suficient de repede pentru a preveni inflaţia. Dar oprirea unui flux atât de mare de bani, ar putea deveni o provocare politică şi logistică, scrie WSJ.

„Suntem cu toţii foarte conştienţi de faptul că ne aflăm într-un mediu neobişnuit şi că folosim o armă politică de care nu ştim mai nimic“, a declarat Charles Bean, guvernatorul adjunct al Băncii Angliei.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările