Moştenitoarea companiei de biscuiţi Leibniz, remarcă controversată despre muncitorii supuşi la muncă forţată în perioada nazistă

Moştenitoarea companiei de biscuiţi Leibniz, remarcă controversată despre muncitorii supuşi la muncă forţată în perioada nazistă

FOTO EPA-EFE

Moştenitoarea germană a producătorului de biscuiţi Bahlsen a stârnit revoltă în spaţiul public după ce a declarat că această companie „nu a greşit cu nimic” când a folosit munca prizonierilor în timpul dominaţiei naziste.

Ştiri pe aceeaşi temă

Verena Bahlsen, 25 de ani, a făcut comentariul despre munca forţată a prizonierilor după ce mai făcuse o remarcă controversată la o conferinţă, relatează BBC.
 
Compania Bahlsen a fost înfiinţată la sfârşitul secolului al XIX-lea de către străbunicul Verenei.
 
Bahlsen, producătorul  biscuiţiilor Choco Leibniz, a angajat aproximativ 200 de muncitori între 1943 şi 1945 – mare parte dintre aceştia fiind femei din Ucraina ocupată de nazişti.
 
Verena a fost criticată pentru ignoranţa sa în privinţa istoriei, dar şi pentru atitudinea ei insensibilă.
 
Reprezentanţii companiei s-au distanţat de spusele ei, în timp ce opinia publică a reacţionat vehement invocând responsabilitatea istorică a companiei în chestiunea muncitorilor condamnaţi la muncă forţată.
 

Cum a început totul

 
Săptămâna trecută, la o conferinţă de marketing, Bahlsen a spus: „Sunt capitalistă. Deţin un sfert din Bahlsen, asta e minunat. Vreau să cumpăr un iaht şi alte lucruri de felul ăsta.”
 
În vreme ce audienţa a primit aceste vorbe cu aplauze, amuzându-se împreună cu ea, după cum relatează publicaţia germană Handelsblatt, pe reţelele de socializare moştenitoarea e acuzată de insensibilitate – prin remarcile sale superficiale în legătură cu bogăţia sa, ea se arată nepăsătoare faţă de exploatarea muncitorilor în trecut, spun utilizatorii.
 
Întrebată de publicaţia Bild, citată de BBC, ce părere are despre aceste critici, Bahlsen a spus:„Asta s-a întâmplat înainte să mă nasc; noi am plătit muncitorii condamnaţi la muncă forţată ca şi pe cei germani şi ne-am purtat bine cu ei” – ca apoi să spună că firma nu are de ce să se simtă vinovată; ceea ce a inflamat şi mai tare lucrurile.
 

FOTO CAPTURĂ YOU TUBE


Reacţiile opiniei publice

 
Centrul Documentării Muncii Forţate din perioada nazistă a scris pe twitter că „există un uriaş gol de cunoaştere printre membrii familiei Bahlsen”, adăugând: „Chestiunea muncii forţate în nazism rămâne o pată oarbă  în memoria colectivă”.
 
Guy Stern, un om de ştiinţă  în vârstă de 97 de ani a cărui familie a fost ucisă în Holocaust a declarat reporterilor că Bahlsen vorbeşte despre cei supuşi la muncă forţată „din perspectiva arogantă a unei moştenitoare”.
 
Secretarul general al Partidului Social Democrat a comentat într-o manieră similară: „Cel care moşteneşte o asemenea avere primeşte la pachet şi o mare responsabilitate, şi nu ar trebui să arate atâta aroganţă”.
 
Istoricul şi scriitorul Felix Bohr a explicat pentru Der Spiegel că Bahlsen nu poate schimba trecutul companiei, dar că trebuie accepte responsabilitatea istorică a acesteia. 
 
Însă jurnalistul Handelsblatt Christoph Kapalschinski, cel care a relatat de la conferinţa de marketing a sărit în apărarea lui Bahlsen argumentând că acele comentarii despre statutul de capitalist „au fost scoase din context”.
 
El a mai spus că „cine o cunoaşte bine pe Verena Bahlsen„ îşi dă seama că cel mai probabil a minimalizat în felul în care au fost trataţi muncitorii „întrucât nu ştie să se comporte altfel  - şi nu pentru că ar fi o revizionistă a istoriei”.
 
La rândul său, Bahlsen a lămurit lucrurile:„Compania e conştientă de suferinţele şi nedreptăţile îndurate de cei condamnaţi la muncă forţată, dar şi de mulţi alţi oameni, şi recunoaşte responsabilitatea sa istorică şi morală”.
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: