Letonia, noul paradis fiscal al Uniunii Europene
0Bruxelless-ul a aprobat recent aderarea Letoniei la zona euro, iar statul baltic va deveni de la 1 ianuarie 2014 al optsprezecelea membru al uniunii monetare. De la aceeaşi dată intră însă în vigoare şi noul cod fiscal al Letoniei, gândit şi elaborat cu un singur scop: să transforme ţara într-un paradis fiscal precum erau Cipru, Malta şi Irlanda.
Aderarea Letoniei la zona euro poate să destabilizeze întreaga economie europeană, notează publicaţia germană „Der Spiegel”. Aceasta pentru că, de la începutul anului viitor, micul stat baltic va implementa un nou cadru fiscal prin care vrea să atragă investitori, oameni de afaceri şi companiigraţie impozitelor scăzute şi legilor „prietenoase”.
Noile reguli vor pune Letonua pe acelaşi nivel cu Irlanda, Malta şi Cipru, crede Ilya Suharenko, un manager de bancă din Riga. Iar aderarea „este un sigiliu de calitate pentru piaţa financiară din Letonia, euro vine, iar capitalul va curge”, spune bancherul.
Însă nu toată lumea îi împărtăşeşte entuziasmul. Reformele adoptate la Riga au fost gândite astfel încât să transforme Letonia în noul paradis fiscal din zona euro, după ce criza economică şi înăsprirea reglementărilor au făcut ca Irlanda, Malta şi Cipru să-şi piardă acest statut.
După ce Consorţiul Internaţional pentru Jurnalism de Investigaţie a publicat o realizat şi publicat o amplă anchetă privind evaziunea fiscală din UE, Comisia Europeană şi-a stabilit drept prioritatea combaterea acestui fenomen. Teoretic - în practică, s-a petrecut exact opusul, notează jurnaliştii germani.
„În loc să eliminăm paradisurile fiscale notorii, acceptăm intrarea încă unuia în zona euro”, explică Sven Giegold, expert financiar şi membru al Parlamentului European din partea Partidului Verde din Germania.
Impozitul profit aplicat în Letonia este de numai 15%, mult mai scăzută faţă de media de 23,5% înregistrată la nivel comunitar. În zona euro, doar Cipru şi Irlanda au rate mai mici pentru impozitul de profit, respectiv 12,5% în ambele state.
Însă sistemele bancare din aceste ţări s-au prăbuşit, iar Nicosia şi Ankara au avut nevoie de împrumuturi de urgenţă de la UE şi FMI pentru a evita colapsul economiilor naţionale.
Iar de la începutul lui 2013, Letonia a devenit mult mai prietenoasă cu societăţile de tip holding. Câştigurile de capital obţinute de aceste peste hotare nu sunt impozitate, iar trasferarea acestui tip de profit din ţară nu este taxat în niciun fel.
De la 1 ianuarie 2014, aceste societăţi nu vor mai plăti nici impozit pe câştigurile din dobânzi şi taxe pentru licenţele internaţionale pe care le deţin.
Un astfel de cadru fiscal nu doar nu doar că permite străinilor să-şi ţină banii în Letonia fără a desfăşura afaceri aici, ci facilitează totodată şi transferul de bani din paradisuri fiscale din afara UE, precum Insulele Cayman, în interiorul spaţiului comunitar.
De la sfârşitul anului trecut, Comisia Europeană face eforturi pentru a înăspri legislaţia astfel încât blocul comunitar să fie protejat mai bine în faţa politicilor marilor companii de a-şi muta artificial o bună parte din profituri în paradisuri fiscale. Din cauza acestor practici, guvernele din UE pierd anual aproximativ 60 de miliarde de euro.
Executivul UE recomandă ca statele membre să adopte o definiţie mult mai clară şi mai dură pentru ceea ce înseamnă paradis fiscal şi să elimine coordonat înţelegerile privind evitarea impozitării duble încheiate cu astfel de state. Aceasta va însemna că marile companii nu vor mai putea să evite plata impozitelor şi a taxelor prin astfel de ”artificii” fiscale.
CITEŞTE MAI MULT
Lumea offshore: umbrele unei industrii înfloritoare
O anchetă internaţională a jurnaliştilor de la ”The Guardian”, BBC şi Consorţiul Internaţional pentru Investigaţii Jurnalistice a scos la lumină oamenii din spatele unei reţele extinse de companii globale, care încurajează evaziunea fiscală şi ascunderea unor bunuri.
INFOGRAFIE Europa pune tunurile pe statele-paradisuri fiscale
Comisia Europeană face eforturi pentru a înăspri legislaţia astfel încât blocul comunitar să fie protejat mai bine în faţa politicilor marilor companii de a-şi muta artificial o bună parte din profituri în paradisuri fiscale. Din cauza acestor practici, guvernele din UE pierd anual aproximativ 60 de miliarde de euro.
Paradisurile fiscale ale Europei, pe ducă. Ce mai rămâne în urma crizei şi a competiţiei cu Asia
În ciuda zecilor de ani în care au respectat principiul secretului bancar, paradisurile fiscale din Europa sunt în pericol de a-şi pierde statutul şi, prin urmare, clienţii. Înăsprirea regimurilor fiscale, controalele tot mai dese pentru aducerea de bani la buget şi competiţia făcută de statele din Asia ameninţă acum ţări invidiate precum Lichtenstein, Monaco şi Elveţia.
Cum evită Amazon să plătească impozite în valoare de sute de milioane de dolari
Decizia de a declara sediul companiei în Luxemburg a permis celor de la Amazon să nu plătească guvernelor europene şi celui american taxe şi impozite în valoare de sute de milioane de dolari.
Cele mai mari companii de contabilitate din lume, acuzate de escrocherie de parlamentarii britanici
Deloitte, Ernst & Young, KPMG şi PricewaterhouseCoopers au furnizat contabili de top guvernului britanic pentru a ajuta la elaborarea legislaţiei fiscale. Acum, aceiaşi contabili şi aceleaşi firme oferă consultanţă companiilor multinaţionale şi altor clienţi individuali despre cum pot evita plata impozitelor în Marea Britanie.
Parlamentul britanic: Google a evitat cu agresivitate plata impozitelor
Google Inc. a evitat cu agresivitate plata impozitului pe profit în Marea Britanie, se arată într-un raport al unui comitet din Parlamentul de la Londra. Controversele privind strategia pe care gigantul online o foloseşte pentru a ocoli plata taxelor durează deja de mai mulţi ani. „Se numeşte capitalism şi suntem mândri de asta”, declara la sfârşitul anului trecut Eric Schmidt, preledintele Google, despre aceste acuzaţii.
Eric Schmidt, preşedintele Google, a declarat că este „foarte mândru” de sistemul folosit de companie pentru a evita plata unor impozite în valoare de sute de milioane de dolari.
Cadrul fiscal mondial are nevoie de reforme ample, însă o astfel de iniţiativă nu poate fi finalizată sau măcar discutată pe îndelete în doar două zile. Astfel, liderii statelor din grupul G8, reuniţi luni şi marţi în Irlanda de Nord, trebuie să-şi continue eforturile şi după încheierea summitului, avertizează boardul editorial al publicaţiei de business „Financial Times”.
Se încarcă comentariile...
