Iranul creşte imediat livrările de petrol, după ridicarea sancţiunilor privind programul său nuclear

Iranul creşte imediat livrările de petrol, după ridicarea sancţiunilor privind programul său nuclear

Iranul are unele dintre cele mai mari rezerve de ţiţei şi gaze naturale

Iranul lansează planul de suplimentare imediată a livrărilor de petrol cu 500.000 de barili pe zi, după ridicarea sancţiunilor occidentale care au afectat economia şi au limitat exporturile de ţiţei, a afirmat duminică Amir Hossein Zamaninia, oficial în Ministerul Petrolului, citat de Bloomberg.

Autorităţile de la Teheran intenţionează să crească exporturile cu alte 500.000 de barili pe zi în lunile care vor urma.
 
Creşterea vânzărilor de petrol ale Iranului vor duce la accentuarea declinului preţurilor petrolului, pe o piaţă deja suprasaturată, consideră Robin Mills, analist la compania de consultanţă Qamar Energy din Dubai.
 
Cotaţiile petrolului Brent  - tranzacţionat la Londra, şi petrolului WTI - tranzacţionat la New York au coborât vineri sub pragul psihologic de 30 de dolari pe baril, care nu a mai fost atins în ultimii peste 12 ani.
 
„Ministerul Petrolului a lansat astăzi planul de creştere a expoturilor de petrol cu 500.000 de barili pe zi, ordonând companiilor să crească producţia, iar terminatelor să fie pregătite“, a declarat Zamaninia agenţiei iraniene de presă.
 
Zamaninia a precizat că planul este valid şi va fi aplicat astfel încât impactul asupra preţurilor să fie minim.
 
Cumpărătorii de petrol iranian sunt liberi să achiziţioneze orice cantitate doresc, după ce Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică a constat că Iranul şi-a restrâns capacitatea de a dezvolta armament nuclear. Anterior, Italia şi Spania erau unii dintre cei mai mari clienţi ai Iranului.
 
Iranul este pe locul patru în lume în funcţie de mărimea rezervelor de petrol şi pe primul loc în privinţa rezervelor de gaze naturale. Statul iranian a dobândit acces imediat la conturi din străinătate în valoare de aproximativ 50 de miliarde de dolari, care erau blocate, iar guvernul le va folosi pentru reconstrucţia industriei.
 
Eliminarea sancţiunilor deschide totodată calea unor investitori străini precum companiile petroliere Total şi Eni.
 
Înainte de sancţiuni Iranul era al doilea mare producător de petrol în cadrul OPEC, dar în prezent se află pe locul al 13-lea.
 
Exporturile iraniene de ţiţei au scăzut în 2014 la 1,4 milioane de barili pe zi, de la 2,6 milioane de barili pe zi în 2011, înainte de intensificarea sancţiunilor occidentale, potrivit datelor publicate în iunie de Administraţia pentru Energie din SUA.
 

Conflict mocnit cu Arabia Saudită

 
Recent, Arabia Saudită a scăzut puternic preţurile pentru a face concurenţă Iranului, cu care are din decembrie un conflict mocnit, după executarea unui cleric şiit sub acuzaţii de terorism. Acest lucru a declanşat proteste masive în lumea şiită, iar protestatarii au devastat ambasada saudită din Iran. Ulterior, Arabia Saudită, cu o majoritate musulmană sunnită, a întrerupt relaţiile diplomatice cu Teheranul, acelaşi lucru făcându-l şi alte state arabe.
 
Investitorii se tem că Iranul va invada piaţa cu petrol după ridicarea sancţiunilor privind programul său nuclear. În acest moment, Iranul are o producţie de petrol de un milion de barili pe zi, dar vrea să crească producţia cu încă un milion foarte rapid. În anul 2011, înainte de impunerea restricţiilor, producţia Iranului era de peste 3 milioane de barili pe zi.
 
În acest context, pentru a contracara mutarea Iranului – care se pregăteşte să revină pe piaţa europeană – Arabia Saudită a redus preţul propriului petrol exportat, pentru a acapara cotă de piaţă.
 
De exemplu, Italia şi Spania s-au bazat pe Iran pentru 13% şi respectiv 16% din importurile de petrol înainte ca Uniunea Europeană să interzică achiziţiile în 2012. Iranul a fost înlocuit pe piaţă de Arabia Saudită şi alte ţări, cum ar fi Rusia, iar Teheranul se bazează pe reluarea acestor legături atunci când se va pune problema exporturilor.
 

Predicţii pentru un baril de petrol la 10 dolari

 
Banca Morgan Stanley a anunţat deja zilele trecute că ţiţeiul ar putea ajunge la 20 de dolari din cauza dolarului puternic, în timp ce Goldman Sachs estimează că există 50% şanse ca ţiţeiul să ajungă la 20 de dolari. Mai mult, banca britanică Standard Chartered crede că scăderea ar putea fi şi mai mare, astfel încât „aurul negru“ să ajungă doar 10 dolari.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările