INFOGRAFII Cine pierde bani din cauza protestelor din Turcia. Mizele economice ale conflictului dintre Erdogan şi popor

Mizele economice ale protestelor violente din Turcia implică în conflict puteri mondiale precum Germania, Franţa, Japonia, Mareaa Britanie şi China.

Bursa de la Istanbul a pierdut în trei zile avansul înregistrat de la începutul anului, cursul de schimb al lirei turceşti s-a apropiat de cel mai scăzut nivel din ultimele 18 luni în raport cu dolarul american, industria turistică tremură, iar zeci de sedii de bănci şi de magazine au devenit victime colaterae în luptele dintre protestatari şi forţele de ordine. 

Consecinţele pe care le au protestele violente care au izbucnit pe 28 mai în Turcia asupra economiei statului sunt deja evidente. Însă nu doar Turcia va pierde de pe urma escaladării conflictului social. 

Datorită creşterii economice spectaculoase înregistrate de Turcia în ultimul deceniu, companii din întreaga lume şi guverne străine s-au grăbit să investească în statul a cărui economie nu dădea semne de oboseală.

Astfel, în intervalul 2005-2012, valoarea investiţiilor străine directe atrase de Turcia s-a ridicat la 118,1 miliarde de dolari, potrivit unui raport emis în februarie 2013 de Asociaţia Internaţioanlă a Investitorilor (YASED). 

Evoluţia investiţiilor străine directe din Turcia (mld. dolari) | Infographics

 Potrivit documentului, valoarea de piaţă a activelor deţinute de străini în Turcia se ridică la peste 181 de miliarde de dolari. Totodată, în Turcia activează peste 32.600 de firme cu capital exclusiv străin, potrivit datelor Ministerului Economiei de la Ankara. 

În 2012, valoarea investiţiilor străine directe în Turcia s-a ridicat la 12,4 miliarde de dolari, din care 55% au mers către industrie şi restul către sectorul serviciilor. În acelaşi an, străinii au cheltuit 2,6 miliarde de dolari pentru a-şi cumpăra proprietăţi imobiliare în Turcia. Evoluţia mai slabă a fost cauzată de climatul macroeconomic negativ, care a dus la scăderea investiţiilor străine directe la nivel mondial de la peste 1.600 de miliarde de dolari (2011) la 1.310 miliarde de dolari în 2012. 

Însă aceste cifre invidiate de orice alt stat european şi chiar de puternicele economii BRIC ajunse din urmă de criză descriu un an slab pentru economia turcă. Comparativ, în 2007, înainte ca statele dezvoltate să fie lovite de criza din care nu au ieşit nici astăzi, Turcia a primit investiţii străine directe în valoare de 22 de miliarde de dolari, ceea ce o plasa pe o poziţie fruntaşă în topul celor mai atractive state pentru oamenii de afaceri. 

În 2011, investiţiile străine directe în industria turcă au totalizat opt miliarde de dolari, reprezentând o creştere de 176% faţă de 2010.

În 2012, statele care au investit cel mai mult în Turcia au fost, în ordine, Marea Britanie, Austria, Luxemburg, Olanda şi Germania. 

Principalii investitori străini în Turcia (2012) | Create infographics

Din totalul investiţiilor străine directe atrase deTurcia, 78,5% au venit din ţări europene. Asia reprezintă 14,5% din total, iar 6,5% din investiţii au venit din America de Nord. 

În ciuda problemelor şi a instabilităţii din regiune, faptul că Turcia are una dintre cele mai ridicate rate de creştere economică din lume a atras ca un magnet afaceri. 

Principalii investitori străini în Turcia (2012, mld. dolari) | Infographics

Potrivit raportului anual privind fuziunile şi achiziile din Turcia realizat de Deloitte, 2012 a fost astfel anul în care s-au realizat cele mai multe astfel de tranzacţii, impulsionate semnificativ şi de programul ambiţios de privatizări demarat de Turcia în urmă cu câţiva ani şi continuat anul trecut. 

Potrivit raportului, valoarea acestor tranzacţii realizate în 2012 în Turcia s-a ridicat la 28 de miliarde de dolari – ceea ce, comparativ cu 2011, reprezintă o creştere de 87%. Din această sumă, 13 miliarde de dolari au venit de la străini. Totodată, alte 12,1 miliarde de dolari au fost atrase prin privatizări. 

Investiţiile străine directe la nivel mondial (mld. dolari) | Infographics

Cum a ajuns Turcia un adevărat „El Dorado” pentru investitori

Deficitul bugetar al Turciei din 2001 îl depăşea cu mult pe cel al Greciei din anul 2009. Statul nu reuşea nici măcar să strângă suma necesară achitării dobânzilor datoriei publice, ce ajungea, în 2001, la 80% din PIB. Astăzi, aceasta a scăzut la 46%, în timp ce în Grecia se menţine la 115%.

Deşi în intervalul 1999-2008 Turcia a fost nevoită să împrumute 53 de miliarde de dolari de la FMI pentru a-şi acoperi deficitul bugetar de peste 20% din PIB, situaţia a fost remediată prin măsuri precum scăderea salariilor, majorarea impozitelor, privatizări, micşorarea investiţiilor şi eradicarea evaziunii fiscale. Doar din privatizări, statul turc a obţinut aproximativ 30 de miliarde de dolari.

Lira turcească s-a depreciat cu 54% în raport cu dolarul în 2001, ceea ce a impulsionat exporturile şi a ajutat la relansarea economiei. Grecia nu poate utiliza însă o astfel de strategie din cauza apartenenţei la zona euro. După doi ani de discuţii cu FMI privind un nou împrumut în valoare de 40 de miliarde de dolari, în martie, premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, a găsit o alternativă pentru această variantă.

Astfel, guvernul a redus cheltuielile publice cu 2,1% şi a mărit impozitele cu 28%, aducând bugetul pe surplus. Pe fondul recesiunii, reticenţa investitorilor faţă de guverne şi companii este tot mai acută. Acest lucru reiese şi din creşterea costurilor asigurării contra riscului de credit (CDS), care în Rusia au avansat cu 33%, în statele emergente din Europa cu 34%, culminând cu 130% în Spania. În Turcia însă, creşterea indicatorului este de doar 4,2%.

Ahmet Akarli, economist la Goldman Sachs Group Inc., a declarat că, până în anul 2050, Turcia ar putea lua locul Germaniei printre economiile europene, urmând să ocupe locul trei, după Rusia şi Anglia.

    Regiunile din care vin investiţiile străine în Turcia (2008-2012) | Create infographics