Fuga de FMI: tot mai multe ţări preferă să împrumute bani de la Rusia sau de la statele arabe

Austeritatea impusă de FMI în ţările pe care le-a împrumutat a iscat ample proteste FOTO Reuters

Tot mai multe ţări cu probleme economice preferă să întoarcă spatele Fondului Monetar Internaţional şi, în schimb, să împrumute bani de la Rusia sau de la statele arabe.

Ucraina a întors spatele Uniunii Europene şi a primit de la Rusia 15 miliarde de dolari. Fără aceşti bani, Kievul

ar fi fost nevoit să obţină un împrumut de la Fondul Monetar Internaţional (FMI),  Banca Mondială şi Bruxelles. 

Cu câteva luni înainte, în vară, turbulenţele sociale şi politice din Egipt ameninţau să arunce în colaps economia naţională. Orice discuţie despre un m împrumut de urgenţă de la FMI s-a încheiat însă rapid, imediat ce Arabia Saudită, Kuweitul şi Emiratele Arabe Unite au anunţat că vor acorda ele un credit în valoare de 12 miliarde de dolari ţării măcinate de proteste după înlăturarea de la putere a Frăţiei Musulmane. 

Astfel se conturează doi noi creditori de talie internaţională, oferind statelor aflate la ananghie o alternativă în faţa instituţiilor care, în mod tradiţional, cu asta se ocupă. Fondul şi Banca Mondială cer, în schimbul împrumuturilor acordate, măsuri de austeritate şi consolidare fiscală. 

Ce vor ruşii şi arabii în schimbul creditelor? 

Nimeni n-a încercat să ascundă motivele. Vladimir Putin s-a folosit de cele 15 miliarde de dolari şi de o reducere substanţială a preţului la gaze pentru a momi Ucraina dinspre UE spre uniunea sa vamală eurasiatică. 

Arabii care au împrumutat noul regim de la Cairo, controlat de armată, îşi cumpără influenţă într-o zonă tot mai tulbure şi dezamăgită de americanii şi europenii care au promis ajutoare financiare, dar n-au livrat mai nimic dând vina pe criza din propriile ogrăzi.

Ruşii, chinezii şi arabii dau bani în toată lumea Criza s-a dovedit o oportunitate pentru ruşi de a-şi reafirma influenţa în ţările europene. În perioada 1990-2008, valoarea investiţiilor Rusiei în Europa s-a ridicat la puţin peste două miliarde de euro. Comparativ, valoarea investiţiilor realizate în anii de la izbucnirea crizei însumează aproape trei miliarde de euro. Acestea pe lângă împrumuturile directe acordate către Belarus şi Cipru. 

În 2011, ruşii i-au împrumutat pe ciprioţi cu 2,5 miliarde de euro, la o dobândă anuală de 4,5% şi cu scadenţa în 2016. Tot atunci, banca rusească Sberbank a cumpărat divizia din Europa de Est a grupului bancar Volksbank, cu excepţia operaţiunilor  din România. La scurt timp după, o altă bancă de stat din Rusia a plătit 141 de milioane de euro pentru o participaţie majoritară în cadrul companiei naţionale de tutun a Bulgariei.

Similar, chinezii au ieşit „la cumpărături“ în aceeaşi Europă lovită de criză. Grecia, Italia, Spania şi Ungaria au primit finanţare sub diverse forme de la Beijing în ultimii ani. 

Generozitatea subită i-a determinat însă pe mulţi analişti să considere că astfel de împrumuturi reprezintă, pe lângă oportunităţi de afaceri, şi o manevră a regimurilor din Rusia, China şi lumea arabă de a-şi promova autocraţia, notează specialistul în geopolitică James Traub. 

Citeşte şi:

În 2014, România are de achitat datorii în valoare de 1,172 miliarde euro în 2014 către FMI, UE şi BIRD

România are de rambursat peste 1,172 miliarde euro către Fondul Monetar Internaţional (FMI), Uniunea Europeană (UE) şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) în 2014.

RETROSPECTIVĂ România, „elevul silitor“ care în 2013 a luat doar note mici de la Fondul Monetar Internaţional

În relaţia cu Fondul Monetar Internaţional, ne-am îndeplinit numai o parte din măsurile trasate pentru 2013, astfel că primim doar o notă la limita de trecere. Astăzi plătim ultima rată pe acest an la împrumutul din 2009.

Ce se ascunde în spatele acordului între Ucraina şi Rusia

Una dintre consecinţele semnării acordului comercial între Rusia şi Ucraina, care garantează un împrumut şi scăderea preţului gazelor, asigură continuitatea regimului lui Viktor Ianukovici, tulburat de protestele masive ale proeuropenilor. Dar salvarea rapidă poate ascunde un preţ greu de plătit, potrivit unui editorial publicat de cotidianul „Kyip Post”, care îşi propune să analizeze potenţialele semnificaţii ale acordului ruso-ucrainean.

Serbia, în pragul falimentului

Serbia este aproape de intrarea în insolvenţă şi trebuie să reducă salariile bugetarilor şi subvenţiile către companiile de stat pentru a evita falimentul, în timp ce negociază un acord cu FMI şi aşteaptă un împrumut de urgenţă de 1 miliard de dolari de la Emiratele Arabe Unite.

Portugalia redevine spaima Europei

Dezastrul cu repetiţie din cazul Greciei pare să fie drumul pe care a alunecat şi Portugalia, spun economiştii. Ţara nu a reuşit să iasă din criză nici cu împrumutul de urgenţă în valoare de 78 de miliarde de euro luat în primăvara anului 2011, iar acum ar putea avea nevoie de un nou credit de la UE şi FMI.