FMI trage alarma în privinţa datoriei globale excesive

FMI trage alarma în privinţa datoriei globale
excesive

Datoria globală a ajuns la 164.000 de miliarde de dolari, mai mare decât maximul înregistrat în timpul crizei financiare de acum 10 ani, avertizează Fondul Monetar Internaţional (FMI).

Ştiri pe aceeaşi temă

Instituţia a precizat că sectorul privat şi public au nevoie urgentă de reducerea nivelului datoriilor pentru a îmbunătăţi rezistenţa economiei globale şi pentru a oferi o capacitate sporită de luptă împotriva ameninţărilor dacă lucrurile merg prost.

„Stimularea fiscală pentru a susţine cererea nu mai este o prioritate”, a arătat miercuri FMI, într-un raport publicat la reuniunea de primăvară de la Washington.

Vitor Gaspar, directorul afacerilor fiscale al FMI, a criticat în special SUA, declarând că este singura ţară avansată care nu intenţionează să-şi reducă datoriile, aducând în schimb reduceri de impozite şi păstrând împrumuturi publice la nivel înalt.

Fondul a cerut responsabililor politici să înceteze să ofere „stimulente inutile atunci când activitatea economică este deja în plin avânt” şi a invitat SUA să-şi „recalibreze” politica fiscală şi să majoreze impozitele pentru a începe să-şi reducă datoria.

Împrumuturile pe plan mondial sunt de peste două ori mai mari decât valoarea mărfurilor şi serviciilor produse în fiecare an şi la nivelul de 225% din produsul intern brut global. Acest procent este cu 12 puncte procentuale mai mare decât în ​​perioada de vârf a crizei financiare din 2009.

Jumătate din cele 164.000 de milioane de dolari datorie au fost acumulate de trei ţări: SUA, Japonia şi China. Împrumuturile acestora au crescut de la 1.700 miliarde de dolari în 2001 la 25.500 miliarde de dolari în 2016, reprezentând trei sferturi din creşterea datoriei din sectorul privat în ultimul deceniu.

Fondul mai este preocupat de faptul că „un proces brusc de reducere a nivelului de îndatorare” în sectorul privat ar putea declanşa o altă criză financiară, în timp ce debitorii strâng simultan cureaua.

„În cazul unei crize financiare, o poziţie fiscală slabă sporeşte adâncimea şi durata recesiunii pornite, deoarece capacitatea de a desfăşura o politică fiscală anticiclică este redusă în mod semnificativ”, a spus fondul.

În condiţiile în care economia mondială se extinde puternic, FMI a recomandat ţărilor precum SUA să înceteze utilizarea tăierilor de impozite sau a cheltuielilor publice mai mari pentru a stimula creşterea şi, în schimb, să încerce să reducă povara datoriilor din sectorul public, astfel încât ţările să aibă mai multă libertate de a acţiona la următoarea recesiune.

„În Statele Unite... politica fiscală ar trebui recalibrată pentru ca ţara să se asigure că rata datoriei publice raportată la PIB scade pe termen mediu. Acest lucru ar trebui realizat prin mobilizarea unor venituri mai mari şi prin reducerea treptată a dinamicii cheltuielilor publice, în timp ce mută destinaţia lor investiţiile de infrastructură foarte necesare”.

Nu există nici un semn că administraţia Trump are intenţia de a majora impozitele, aşa cum recomandă FMI însă, în schimb, ţara speră că o creştere mai rapidă va furniza veniturile necesare, ceea ce FMI şi supraveghetorul fiscal al Statelor Unite consideră că este foarte puţin probabil.

Problema datoriilor nu se limitează la economiile avansate: ţările cu venituri medii au, de asemenea, împrumuturi la un nivel mai ridicat decât au avut în timpul crizei datoriilor din anii 1980.

Extremităţile au fost Germania şi Olanda, despre care FMI a spus că au „un amplu spaţiu fiscal” pentru a stimula investiţiile publice în infrastructură şi pentru a spori rezistenţa pe termen lung a economiilor lor.

citeste totul despre: