FMI estimează o inflaţie uluitoare pentru Venezuela: 1 milion la sută. Specialiştii au comparat situaţia cu hiperinflaţia din Germania şi Zimbabwe

Venezuela se confruntă, cu siguranţă, cu unul dintre cele mai mari dezastre economice din istoria mondială, preţurile crescând în mod necontrolat în fiecare zi. Specialiştii FMI au comparat situaţia din Venezuela cu Germania în 1923 şi Zimbabwe la sfârşitul anilor 2000.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a declarat săptămâna aceasta că naţiunea latino-americană este "blocată într-o criză economică şi socială profundă" şi că inflaţia va atinge 1 milion de procente până la sfârşitul anului. Fondul a comparat situaţia din Venezuela cu Germania în 1923 şi Zimbabwe la sfârşitul anilor 2000, când prăbuşirea cererii de bani a condus la preţuri ridicate din punct de vedere istoric şi probleme sociale dramatice.

"Hiperinflaţia opreşte sistemul economic: sperie investitorii străini, descurajează afacerile locale, distruge valoarea economiilor şi a salariilor pentru gospodării, dăunând astfel creşterii economice pe termen lung", a declarat Francesco Filia, director executiv la Fasanara Capital, pentru CNBC.

“Aceasta face inevitabile falimentele în lanţ şi impunerea controlului capitalului. Odată activată, hiperinflaţia este foarte greu să fie oprită, deoarece credibilitatea factorilor de decizie politică este grav afectată”, a adăugat el.

La începutul lunii mai, preşedintele venezuelean Nicolas Maduro anunţa majorarea cu 95% a salariului minim, pentru a marca Ziua Internaţională a Muncii, înaintea scrutinului din 20 mai. 

Aceasta a fost a treia majorare a salariului minim de la începutul anului, care acum se ridică la 2,56 milioane de bolivari (moneda Venezuelei), echivalentul a 37 de dolari la cursul de schimb oficial şi 3,2 dolari pe piaţa neagră, referinţa de facto.

Acest salariu nu ajunge însă nici măcar pentru achiziţia a două kilograme de carne de pui.

Aproximativ 13 milioane de persoane câştigă salariul minim, raportat la o populaţie activă de 19,5 milioane de oameni, a declarat guvernul venezuelean.

Din cauza veniturilor mici, populaţia face foamea, iar din magazine, farmacii şi spitale lipsesc până şi articole de bază precum hârtia igienică. Curentul electric este mai mult oprit, iar statul nu mai este capabil să ofere nici măcar servicii de bază, ceea ce a dus la scăparea criminalităţii de sub control. Educaţia există doar pe hârtie, iar colapsul sistemului de sănătate este total: nou-născuţii, bătrânii şi bolnavii cronic nu au de unde să-şi procure medicamente, doctorii sunt neputincioşi în faţa epidemiei Zika, iar malaria, eradicată din Venezuela cu zeci de ani în urmă, a reapărut şi se răspândeşte rapid.

Hiperinflaţia din Germania

A existat un moment în care germanii de condiţie umilă au purtat miliarde de mărci în buzunare, dar nu puteau cumpăra mai nimic cu acestea. O pâine costa 200 de milioane de mărci. Pensia pe o săptămână nu îi permitea să-şi cumpere nici măcar o ceaşcă de cafea. Banii se devalorizau de la un minut la altul şi nimeni nu reuşea să oprească acest lucru. Se întâmpla în anul 1923, după primul război mondial, într-o Germanie extrem de şifonată din cauza conflictului global în care antrenase întreaga lume. Totul a pornit după ce aliaţii au pretins despăgubiri exorbitante din partea unei economii germane deja schilodite.

La început, inflatia a urcat lent, de la 4,2 mărci pe dolar înainte de război până la 48 de marci pe dolar atunci când tratatul a fost semnat. Apoi şi mai mult. În prima jumătate a anului 1922, raportul de schimb era de 320 de mărci pe dolar. Până la sfârşitul anului acesta a urcat la 7.400 de mărci pe dolarul american. În cele din urmă, marca a atins o valoare incredibilă, de 4,2 trilioane de mărci la un dolar american.

Angajaţii nemţi veneau la muncă cu valize în ziua de salariu pentru a-şi ridica banii cuveniţi, valize cu bani din care îşi puteau cumpăra doar strictul necesar. Bancnotele cu valoare mai mare şi mai ridicată au început să apară la fiecare câteva săptămâni. În acele timpuri a circulat pe piaţă inclusiv bacnota de 1.000 de miliarde de mărci.

Zimbabwe, inflaţie de 5 miliarde la sută

Zimbabwe a alunecat în hiperinflaţie după ce guvernul a ordonat confiscarea fermelor deţinute de populaţia albă pentru a le redistribui fermierilor săraci de culoare. Brusc, în Zimbabwe s-a produs mult mai puţin, ţara a intrat în criză, exporturile s-au prăbuşit, iar investitorii străinii şi-au făcut bagajele.

În 2008, rata inflaţiei a fost de 5 miliarde la sută şi tot atunci din valoarea monedei s-au tăiat 10 zerouri. Hiperinflaţia însă a continuat până a omorât moneda.

În 2015, banca centrală a anunţat că o scoate din circulaţie şi o va înlocui cu dolarul american.

Localnicii pot primi 5 dolari americani pentru 175 de catralioane de dolari din Zimbabwe - o sumă cu 15 zerouri, cu care se poate cumpăra un meniu la fast-foodurile străine.

Cererea a fost extrem de mare, fiindcă bancnota de o sută de mii de miliarde de dolari este cea mai mare tipărită vreodată şi a devenit un simbol al haosului monetar.