FMI: Au crescut riscurile financiare globale

FMI: Au crescut riscurile financiare globale

Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene.                             FOTO: Mediafax

Riscurile pentru stabilitatea financiară globală au crescut în ultimele şase luni, în ciuda eforturilor depuse de factorii de decizie pentru consolidarea sistemului financiar, potrivit economiştilor Fondului Monetar Internaţional (FMI).

Oficialii FMI au declarat că s-a făcut un progres slab în construirea unui sistem mai transparent şi mai puţin complex, iar încrederea în el a devenit „foarte fragilă“.

Criza datoriilor suverane din Europa rămâne principala cauză de îngrijorare, au precizat reprezentanţii Fondului în ultimul raport privind stabilitatea financiară globală, publicat o dată la şase luni.

FMI a anunţat luni reducerea prognozei cu privire la creşterea economică globală. Astfel, oficialii au estimat că în 2013 va fi o creştere economică mondială de 3,6%, un nivel mai mic faţă de previziunea de 3,9% făcută în iulie. Această proiecţie include şi scăderi bruşte pentru economiile Marii Britanii, a Braziliei şi a Indiei. 

Riscurile rămase

„Eforturile semnificative“ depuse de factorii europeni de decizie „au potolit cele mai mari temeri ale investitorilor“, au precizat oficialii FMI.

Banca Centrală Europeană (BCE) a oferit, la începutul acestui an, credite cu dobândă scăzută băncilor comerciale. Mario Draghi, preşedintele BCE, a declarat în această vară că este pregătit să facă tot ceea ce este necesar pentru a salva moneda euro. Oficialii guvernamentali din zona euro au anunţat luni lansarea mult-aşteptatului Mecanism European pentru Stabilitate (MES), noul fond permanent de urgenţă al blocului euro, având scopul de a ajuta economiile şi băncile din UE în lupta lor cu greutăţile întâmpinate în a se finanţa.

MES, având o capacitate de 500 de miliarde de euro până în 2014, va putea împrumuta direct guvernele, dar va avea şi posibilitatea de a cumpăra obligaţiunile suverane ale acestora, prin care ar ajuta la reducerea costurilor de împrumut ale ţărilor extrem de îndatorate precum Italia şi Spania.

„În ciuda ultimelor evoluţii favorabile de pe pieţele financiare, riscurile privind stabilitatea financiară au crescut din aprilie“, au menţionat oficialii FMI. 

Neliniştile referitoare la ţările care ar putea părăsi zona euro au condus la „transferarea capitalului” în afara blocului euro, fapt care a subminat temelia uniunii monetare, este menţionat în raportul FMI. 

Necesitatea băncilor de a consolida măsurile de protecţie a capitalului, alături de costurile ridicate de împrumut pentru guverne, „a generat turbulenţe foarte puternice pentru sectorul corporatist“, au adăugat oficialii Fondului. 

Raportul FMI face referire şi la fixarea unor ţinte de referinţă pentru sectorul financiar – instituţii şi pentru pieţe care sunt „mai transparente, mai puţin complexe şi cu mai puţine pasive“.
„Chiar dacă s-a înregistrat puţin progres în ultimii cinci ani, sistemele financiare nu au ajuns mult prea aproape de caracteristicile dorite. Ele sunt încă mult prea complexe, cu puternice legături interbancare interne, iar problemele generate de instituţiile financiare prea mari pentru a eşua au rămas nerezolvate.”

Datoria Statelor Unite ale Americii

Raportul FMI a evidenţiat o serie de măsuri care sunt necesare pentru a ajuta la rezolvarea crizei. Fiecare guvern trebuie să reducă nivelul datoriilor fără a sugruma creşterea economică şi să impulsioneze reforme pentru „curăţarea“ sectorului bancar, inclusiv şi recapitalizarea băncilor viabile.

BCE ar trebui să ajute în acest proces, potrivit raportului. Oficialii FMI au reafirmat punctul de vedere potrivit căruia ar fi nevoie de legături mult mai apropiate între băncile din zona euro.

Cu referire la economiile din afara zonei euro, Fondul a subliniat riscurile din Statele Unite şi din Japonia. Raportul a evidenţiat conturarea aşa-numitului „vârf fiscal“ din SUA, când tăierile automate de cheltuieli şi creşterea de taxe vor intrs în vigoare la începutul lui 2013. 

În cazul Japoniei, Fondul a subliniat deficitele bugetare înalte şi nivelurile-record ale datoriei publice, precum şi o „interdependenţă în creştere“ între bănci şi stat.

Măsurile în abordarea acestor probleme sunt necesare „fără amânări suplimentare“. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: