Eveniment: a fost aprobat primul acord bilateral comercial de mare importanţă între UE şi China. Unde e interesul strategic al României?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Foto Shutterstock
Foto Shutterstock

Relaţia UE-China, „un parteneriat complex şi primordial“, aceasta a fost formularea conţinută în comunicatul de presă al Consiliului European după summitul bilateral la care, prin teleconferinţă, au participat Charles Michel, Preşedintele Consiliui European, Ursula von der Leyen, Preşedinta Comisiei Europene, însoţiţi de Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru politică externă şi de securitate.

Din partea chineză, a participat Li Keqiang, Prim-Ministru al Chinei, după care a avut loc un schimb de vederi cu Xi Jinping, Preşedintele Chinei. 

Aveţi aici textul comunicatului respectiv din care reiau doar declaraţia făcută de şefa Comieiei Europene care sintetizează etapa actual a relaţiilor esenţiale pentru structurarea următorului sistem de putere global: "Pandemia de Covid-19 şi căteva provocări majore bilaterale şi multilaterale arată cu claritate că Parteneriatul UE-China este crucial, fie că este vorba despre domeniul comerţului, climatului, tehnologiei sau al apărării multilaterlismului. Dar pentru ca relaţia noastră să evolueze în continuare, ea trebuie să fie fondată şi mai mult pe reguli şi pe reciprocitate, astfel încât să asigure reguli de joc perfect echitabile".

Miza jocului?

Un extrem de ambiţios acord global de investiţii între UE şi China care "să rezolve asimetria existentă acum în ce priveşte accesul la pieţe şi să asigura reguli de joc echitabile". Discuţia este cu atât mai relevantă în contextul tensiunilor în creştere dintre SUA şi China, în primul rând în domeniul comercial.

Întreaga problematică este deosebit de sensibilă şi negociatorii, iar liderii de la Bruxelles, au fost puşi în faţa unei întrebări fundamentale şi repetitive: care este modalitatea cea mai bună de urmat, aşteptarea unui negocieri în bloc a unui text final, sau sprijinirea unui demers etapizat, tocmai pentru a crea cât mai multe puncte de contact şi legaliza soluţiile respective. Poate întâmplător, poate nu, în primul rând în domeniul exporturilor agricole, acolo unde atât Europa cât şi China au fost lovite de sancţiunile americane. Răspunsul legal a fost adoptat pe 20 iulie, atunci când Consiliul UE a luat câteva decizii extrem de importante privind semnarea unui Acord între UE şi China în ceea ce priveşte Indicatorii Geografici (IG), primul acord bilateral comercial de mare importanţă între UE şi China.

Mi-aş fi dorit foarte tare ca autorităţile noastre să fie foarte preocupate în a prezenta foarte pe larg prevederile acestui acord, tocmai pentru că ele dau o valoare exponenţial mai mare şi acelor produse alimentare româneşti cu indicator geografic recunoscut şi înregistrat ca atare. IG, prin legislaţia comună europeană, este un semn distinctiv - cum reaminteşte comunicatul difuzat de Consiliul European - pentru produse care au o origine geografică specifică şi căreia-i corespunde o calitate anume sau o reputaţie europeană şi mondială. Ca urmare a acestui acord (îl aveţi aici), 100 de asemenea IG alimentare precum Mozzarella di Bufala Campana, vinurile din Languedoc, Wodka Polska sau Elia Kalamatas. Din România, pe listă figurează vinurile de Cotnari, Recaş, Târnave, Murfatlar, Ţuica Zetea de Medieşu Aurit, Salamul de Sibiu şi Palinca. După umila mea părere, în raport cu potenţialul nostru naţional, este foarte puţin, analizaţi şi dvs oferta înregistrată ca "produs excepţional" din alte ţări europene şi comparaţi cu ceea ce ştiţi că există la noi. Numai că, aşa cum se întâmplă de regulă, tot acest proces depinde nu numai de calitatea produsului în sine, ci şi di calitatea administraţiei naţionale care trebuie să sprijine producătorii în tot procesul laborios, al înscrierii unui produs în catalogul european.

Acordul este important deoarece garantează reciproc calitatea produselor reprezentativ, ceea ce este un enorm câştig pentru consumatorii din Europa şi din China, de cele mai multe or aflaţi în imposibilitatea de a alege în cunoştinţă de cauză deoarece, aşa cum ştiţi, pe cutia unui produs chinezesc există lipită o foiţă cu câteva rânduri explicative, dar te întrebi ce mai scrie pe cele cinci sau şase coloane scrise în chineză de pe cutie. Dilemă egal valabilă şi pentru consumatorii chinezi. În plus, ceea ce este fundamental din punctul meu de vedere, indicaţiile obligatorii de origine prevăzute prin Acord sunt o stavilă împotriva falsificării produselor sau a traducerilor greşite a prezentărilor.

De ce este foarte important? Simplu, căci, conform unui studiu comandat în 2013 de Comisie, un asemenea produs cu indicaţie geografică, socotit deja produs de lux în Europa, se vinde la un preţ cel puţin dublu în China, iar piaţa chineză solicită pe an ce creşte mai multe produse europene, acum cu mult mai mult pentru a începe compensarea, posibil totală, a produselor agroalimentare americane al căror preţ a crescut simţitor datorită programului extins de sancţiuni. În plus, este foarte interesantă şi caracteristica sa de "acord deschis" în sensul că, la patru ani după intrarea sa în vigoare, va permite o extindere, adică o mărire la 175 de produse IG de o parte şi de alta.

Aceasta ar fi miza economică. Mai rămâne deschisă larg şi cea politică, deoarece este foarte limpede că asemenea acorduri sunt parte a unui raţionament geo-strategic făcut pe timp de criză, în spiritul unei foarte reale şi, adevărat, câteodată necruţătoare real-politik. Drept care, dacă observaţi, se dezvoltă continuu frontul aparent de criză şi pus în faţă pentru distragerea atenţiei publicului spectator, anunţat că de ieri am fi cu toţii nu în cel de-al III-lea, ci deja în cel de-al patrulea război global şi, ca atare, singurul raţionament de urmărit pleacă de la afirmaţia "eu am rachetele mai mari ca ale adversarului!". Între timp, în spate, se fac contracte, se organizează negocieri multi-palier, se arată cărţile şi se licitează diversele spaţii rămase încă libere şi se merge înainte pe bază de noi alianţe, cele de care se va auzi la timpul potrivit. Competiţia este neîndurătoare, dar demult nu mai este ideologică pe temeiuri politice, pe lupta între dreapta/stânga, ci ideologică pe bază de supravieţuire naţională şi de grup de supravieţuitori economici.

Criza COVID-19 nu a făcut decât să accelereze lucrurile, le-a adus foarte repede la viteza de croazieră acolo unde statele şi liderii lor sunt lăsate să evolueze, fiecare cum ştie şi la nivelul ambiţiilor fiecăruia.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite