Efect neaşteptat al sancţiunilor împotriva Rusiei: Gazprom se oferă să ajute Rosneft în Arctica, deşi cele două grupuri se duşmănesc

Efect neaşteptat al sancţiunilor împotriva Rusiei: Gazprom se oferă să ajute Rosneft în Arctica, deşi cele două grupuri se duşmănesc

Igor Sechin (stânga) conduce Rosneft, în vreme ce Alexei Miller (dreapta) este şeful Gazprom

Gigantul gazier Gazprom s-a oferit să ajute grupul petrolier Rosneft la explorarea Arcticii, după ce sancţiunile occidentale au determinat ExxonMobil să renunţe la colaborarea cu aceasta din urmă, subliniind faptul că elitele politice şi economice ale Rusiei se strâng în jurul preşedintelui rus Vladimir Putin, scrie Reuters.

Acest lucru survine în ciuda faptului că Gazprom şi Rosneft nu sunt deloc în relaţii bune, după ce Rosneft a început să producă tot mai multe gaze naturale, ameninţând, astfel, supremaţia Gazprom. Anterior, Rosneft a cerut spargerea monopolului Gazprom pe exportul de gaze naturale şi acces la conductele acesteia, existând inclusiv un proiect de lege în acest sens.
 
Oferta în sine a fost  făcută în data de 7 octombrie, de către Alexander Medvedev – directorul adjunct al Gazprom. Anterior, însă, Kirill Molodtsov – viceministru al Energiei – afirma şi el că Rusia are propriile platforme în Arctica, inclusiv platforma Arkticheskaya, operată de Gazflot – unitatea Gazprom care se ocupă de proiecte marine
 
Deşi pe urmă unii executivi din cadrul Gazprom au afirmat că propunerea de împrumut a platformei de foraj era doar „teoretică“, oferta rămâne neaşteptată, scrie Reuters.
 

Gazprom – fostul minister al Gazelor Naturale

 
Gazprom este succesorul fostului minister al Gazelor din perioada sovietică şi este îngrijorat de ambiţiile Rosneft de a-şi creşte producţia de gaze naturale, după ce deja a devenit cea mai mare companie petrolieră din Rusia, depăşind Lukoil. Anul trecut, Rosneft a preluat TNK-BP, al treilea producător rus de ţiţei, într-o tranzacţie în trei, care a implicat grupul British Petroleum şi o serie de oligarhi ruşi.
 
Ulterior, Gazprom şi Rosneft au ajuns la un „război al preţurilor“ pentru consumatorii de gaze din Rusia. De asemenea, Gazprom deţine ea însăşi zăcăminte petroliere şi rafinării, ba chiar controlează şi Gazprom Neft – al patrulea producător rus de ţiţei. Acesta este fostul Sibneft, cumpărat în 2005 de la oligarhul Roman Abramovici.
 
Simpla sugestie că aceşti rivali pot coopera pentru a reduce impactul sancţiunilor este unul dintre cele mai puternice semnale că represaliile economice au un efect contrar celui intenţionat: în loc să-i divizeze pe apropiaţii lui Putin, forţează jucătorii principali din domeniul energetic să se ralieze în spatele său.
 
„Sunt sfidători“, spune un afacerist occidental, care are acces la unii dintre liderii politici şi companiile ruse afectate de sancţiuni. Acesta a cerut să nu fie identificat, din cauza sensibilităţii subiectului. „Sancţiunile au adus consolidare şi au făcut cercul său de apropiaţi să fie şi mai dependenţi de el (Putin – n.r.)“, afirmă omul de afaceri.
 
Influenţa liberalilor a scăzut în Guvern, iar cercul decidenţilor s-a micşorat şi mai mult. „Am subestimat reacţia rusă“, spune un emisar occidental la Moscova, care a vorbit sub condiţia anonimităţii. Acesta, dar şi alţi diplomaţi vestici, spun, însă, că sancţiunile SUA şi ale Uniunii Europene nu şi-au atins încă maximul de impact. Drept dovadă, aceştia arată către problemele economice tot mai mari ale Rusiei şi deprecierea rublei la noi recorduri negative. 
 

Campionii naţionali

 
Când Vestul a luat la ţintă producătorii ruşi de energie, sancţiunile au lovit în inima puterii economice a lui Putin. Rusia este cel mai mare exportator mondial de energie şi se bazează pe exporturile de petrol şi gaze pentru a forma jumătate din bugetul federal.
Chiar dinainte de a ajunge la putere, Putin a subliniat viziunea sa asupra „campionilor naţionali“ – societăţi din domeniul resurselor aflaţi sub controlul statului, care ar putea finanţa reconstrucţia militară şi socială a Rusiei după haosul din anii ’90.
 
Gazprom era deja funcţional – un monolit din epoca sovietică. Putin a început să instaleze o echipă nouă în cadrul grupului, după venirea sa la putere în anul 2000. El l-a propus pe Dmitri Medvedev – acum primul-ministru al Rusiei – şi Alexei Miller, acum directorul executiv al Gazprom.
 
Putin a ajutat şi la construirea Rosneft, în principal din activele fostei Yukos, după arestarea oligarhului Mihail Hodorkovski în 2003. De altfel, Rusia a fost condamnată în vară la tribunalul de arbitraj de la Haga la plata unor despăgubiri de 50 de miliarde de dolari pentru naţionalizarea şi demantelarea Yukos.
 
Rosneft şi Gazprom sunt ambele conduse de aliaţi ai lui Putin – Miller la Gazprom şi Igor Sechin la Rosneft. Ambii provin din St Petersburg, unde Putin şi-a început cariera politică după ce a servit în KGB. Sechin este şi el un fost spion.
 
Doar că nu este nicio prietenie între cei doi şefi ai giganţilor energetici. Nici măcar nu se uită unul la altul în cadrul evenimentelor publice şi sunt tăcuţi cu privire la celălalt. Într-un comentariu surprinzător de anul trecut, Sechin a criticat Gazprom că a fost prea lentă în Asia şi ar trebui să facă mai mult.
 

Ambiţii pe gheaţă

 
Fără acces la finanţare de la băncile sau companiile din Occident, cei însărcinaţi să conducă societăţile petroliere ale Rusiei sunt acum legaţi şi mai mult de Putin, în speranţa că vor beneficia din fondurile „pentru zile negre“ ale Rusiei.
 
Un oficial american spune că sancţiunile care ţintesc interzicerea livrărilor de tehnologie în domeniul petrolier către Rusia aveau ca ţintă să facă imposibilă dezvoltarea de noi zăcăminte.
Washingtonul şi Bruxellesul sperau ca sancţiunile să creeze rifturi în cercul apropiaţilor lui Putin, astfel încât aceştia să îl preseze pentru o schimbare de politică în privinţa Ucrainei, după ce Moscova a anexat Crimeea şi a sprijinit cu arme şi trupe separatiştii din Doneţk.
 

Igor Sechin, indignat de ruperea colaborării cu ExxonMobil

 
Putin a arătat sfidare la adresa Occidentului în discursul său de vineri şi o determinare de a nu cădea pradă acestora, acuzând Washingtonul că pune întreaga ordine mondială în pericol. În mai, Sechin a caracterizat sancţiunile împotriva lui ca fiind „teoretice“, deoarece nu deţine proprietăţi sau conturi în SUA. Dar sancţiunile privind interdicţiile de explorare în Arctica şi de a dezvolta zăcăminte de gaze şi petrol de şist l-au indignat.
El crede că politica nu ar trebui amestecată cu afacerile. Faptul că sancţiunile au ţintit în mod special activitatea derulată împreună cu ExxonMobil în Marea Kara nu i-a tăiat avântul.
 
O sursă apropiată de Sechin a afirmat că Rosneft şi Putin sunt determinaţi să continue. Ministrul rus al Energiei a primit directivă „să facă totul ca să meargă mai departe“, ceea ce înseamnă că atât lucrările din Arctica, dar şi cele din şisturile aflate în uriaşa formaţiune Bazhenov, vor continua chiar şi fără expertiză europeană sau americană.
 
Rosneft a anunţat că va merge mai departe cu forajele din Marea Kara şi că ar putea dezvolta 99% din rezervele de petrol de şist de una singură „mulţumită faptului că are expertiza şi tehnologia necesară, dar şi un tratament fiscal preferenţial“.
 
Dmitry Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin, a declarat şi el că sancţiunile nu vor opri forajele din Arctica.
 

Şi totuşi, platforma petrolieră oferită de Gazprom lucrează acum pentru Lukoil

 
Chiar dacă sancţiunile ar fi ridicate acum, Exxon tot nu ar putea relua lucrul rapid, deoarece trebuie să pregătească mai departe contractele. Apoi, compania va trebui să pornească un nou proces de trimitere a bazei logistice în zonă, astfel încât să apuce să sape în lunile August-Octombrie din anul viitor, când banchiza se va topi iar gigantul american va avea timp să aducă o platformă de forare la faţa locului.
 
După ce a fost forţată să închidă operaţiunile în Arctica, Exxon a trimis platforma petrolieră West Alpha în vestul Norvegiei. Fără o platformă construită în perimetru, odată cu venirea gerului, ambiţiile lui Putin şi Sechin de a dezvolta rezervele din Arctica vor rămâne în aer.
 
Aici intră în scenă Gazprom. Presa rusă a spus că platforma sa Arkticheskaya ar putea fi utilizată pentru a continua forările în 2015, dacă este nevoie. Însă, ulterior, Vsevolod Cherepanov, membru în consiliul de administraţie al Gazprom, a spus că aceasta era o posibilitate tehnică, dar că acum pletforma lucrează pentru Lukoil. Alţi directori din cadrul Gazprom au spus şi ei că, probabil, nu se vor putea dispensa de ea.
 
Sechin a evitat să răspundă direct dacă va accepta oferta Gazprom, dar a adăugat: „Vom continua forajele în orice situaţie, pe cont propriu... Dacă partenerii vor lua parte – e bine, dacă nu pot – vom continua singuri“.
 

 
Mai puteţi citi:
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: