Economia BRICS scade, iar îngrijorarea creşte. Ţările emergente se lovesc de zidul realităţii

Până nu demult, investitorii au văzut China, Brazilia şi India drept ţări care asigurau reţeta succesului în afaceri. Însă, în ultima perioadă, economiile ţărilor emergente au dat semne tot mai clare de încetinire, pe măsură ce banii pentru investiţii se întorc pe pieţele din Occident. Astfel, se răspândeşte cu rapiditate bănuiala că visul îndrăzneţ al BRICS se va prăbuşi cu un zgomot de proporţii.

Atunci când BRICS a fost creat, desemnând blocul ţărilor aflate în curs de dezvoltare (Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud), creatorul termenului Jim O'Neill a fost convins că state precum China, India, Brazilia şi Rusia au posibilităţi enorme de câştig datorită globalizării, cu posibilitatea de a deveni chiar „motoarele economiei globale”, potrivit unei analize economice publicate de publicaţia „Der Spiegel”.

Iar economistul american nu a fost departe de adevăr: din 2001, anul în care a fost grupul de state emergente BRIC a fost înfiinţat, până în 2013, producţia economică a acestor ţări a crescut de la trei la 15 miliarde de dolari pe an. Creşterea BRICS  a fost un garant pentru securizarea banilor din Occident, veniţi sub forma investiţiilor.

Clubul celor patru state a devenit în timp o adevărată putere economică, demnă de luat în seamă. Liderii acestor ţări se întâlnesc regulat, cooperează având un interes economic comun, şi, în ciuda diferenţelor dintre ei, au reuşit să funcţioneze îndeajuns de bine încât să echilibreze competiţia cu Occidentul.

Cele cinci state fragile

Însă faptele realităţii lasă urme tot mai vizibile pe graficul evoluţiei BRICS. Ratele de creştere economică înregistrate în 2013 s-au diminuat. Dacă statul chinez înregistra în perioada de vârf o creştere de 14%, anul trecut maximul a fost de 8%. Expansiunea economică din India s-a contractat de la maximul de 10% la mai puţin de 5% anul trecut, iar în Brazilia a fost observat un declin de la vârful de 6% la 3%.

Aceste valori sunt, în continuare, mai mari decât cele înregistrate în Uniunea Europeană, însă nu au mai reuşit să-i uimească pe specialişti aşa cum se întâmpla acum doar câţiva ani, notează experţii Erich Follath şi Martin Hesse pentru „Der Spiegel”.

În schimb, se răspândesc cu rapiditate tot mai multe temeri. Mai recent, BRICS este supranumită asociaţia „celor cinci state fragile”, aşa cum a spus James Lord, expert în cadrul grupului bancar Morgan Stanley.

Vânătoarea de investitori

Părerile majorităţii experţilor au oscilat mai ales între posibilităţile ca ţările emergente să fi atins maximul dezvoltării lor, dincolo de care nu mai există posibilitatea viabilă de creştere, sau  experimentează o încetinire temporară a ritmului de creştere. În orice caz, veştile rele au consecinţe imediate, subliniază cei doi editorialişti germani.

Ţările membre BRICS au devenit neliniştite şi au început să depună tot mai multe eforturi pentru a limita exodul investitorilor străini. De aceea, preşedinta Braziliei Dilma Rouseff a declarat cu fermitate în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, organizat în ianuarie, că ţările emergente au „cele mai mari oportunităţi de investiţie” şi că ţara sa are suficiente resurse şi  stabilitate pentru a putea face faţă furtunilor economice.

Ascensiunea clasei de mijloc

Însă, pe lângă cifrele dezamăgitoare, se prefigurează un subiect ce are potenţialul de a deveni tot mai problematic. De la Beijing până la Rio, ascensiunea economică a oferit avânt şi claselor sociale, în speciale celei de mijloc, care vrea un procent mai mare din câştiguri, o guvernare responsabilă din partea liderilor politici şi dreptul de a spori participarea democratică.

Progresul economic a servit drept catalizator pentru cererile politice. Dacă visul prosperităţii BRICS va dispărea brusc, specialiştii germani avertizează că există riscul declanşării unor mişcări sociale greu de controlat de guvernele locale.