De ce se numesc aşa? Poveştile puţin cunoscute din spatele „Wi-Fi” şi „Bluetooth“

Tehnologia Wi-Fi este considerată una dintre cele mai importante descoperiri recente, dar foarte puţini oameni ştiu cum a ajuns să se numească aşa.

Denumirea tehnică a tehnologiei este „IEEE 802.11x”. Inginerii şi-au dat seama, însă, că utilizatorii nu vor putea ţine minte acest nume, aşa că au căutat unul mai simplu. Aşa s-a ajuns la „Wi-Fi”, potrivit autorului Alex Hills, citat de publicaţia Scientific American, citată de Mediafax.

Mulţi utilizatori cred că este vorba despre o prescurtare de la „Wireless Fidelity”. Nu este cazul.

Cei care au dezvoltat tehnologia au ales „Wi-Fi” fără un motiv anume. Mai mult, numele e uşor de pronunţat şi seamănă cu un termen deja existent din domeniul audio, respectiv Hi-Fi (High Fidelity).

Alte denumiri din tehnologie sunt bazate pe ceva. De exemplu, sursa de inspiraţie pentru numele şi simbolul „Bluetooth” a fost o veche piatră din Danemarca. Totul a început cu nişte rune inscripţionate pe o piatră din Jelling, Danemarca. Aceasta a fost pusă pe vremea lui Harald „Blåtand” Gormsson, un rege danez din secolul 10 care a unit mai multe teritorii din Danemarca şi Norvegia.

Numele Blåtand se traduce „Bluetooth” (Dintealbastru) în engleză. Monarhul avea obiceiul să mănânce afine, care îi colorau dinţii. Peste 1.000 de ani, un inginer de la Intel a auzit de povestea lui Blåtand, iar aşa a apărut simbolul inspirat de două din runele de pe pietre, care reprezintă iniţialele numelui regelui.