Cum se vede criza euro în Grecia: insulele sunt acolo, marea tot albastră, turismul funcţionează bine-mersi, se fac plăţi cu cardul, nimeni nu moare de foame

Cum se vede criza euro în Grecia: insulele sunt acolo, marea tot albastră, turismul funcţionează bine-mersi, se fac plăţi cu cardul, nimeni nu moare de foame

Criza greacă nu se simte în insulele pline cu turişti

În timp ce politicienii europeni dezbat de zor soarta Greciei, turiştii din insule nu simt niciuna dintre frământările prezentate apocaliptic la televizor. Nu există probleme în alimentarea hotelurilor sau restaurantelor, nu sunt cozi la benzinării, nici măcar bancomatele nu sunt luate cu asalt. Totul este bine şi frumos, marea este albastră, oamenii zâmbăreţi şi optimişti. Inclusiv hotelierii sau patronii.

Singura măsură de precauţie pe care şi-au luat-o vizitatorii a fost să vină cu mai mulţi bani cash la ei.
 
Cum ajungem în Chania (se citeşte Hania), al doilea oraş ca mărime din insula Creta, primul lucru pe care îl căutăm este un bancomat ca să vedem renumitele cozi. Evident, nimeni nu se înghesuia la el. 
 
Pe plajă, oamenii nu au nici ei vreun stres. În fapt, noi suntem cei stresaţi, pentru că suntem la muncă şi nu putem să ne bucurăm de ceea ce vedem. Toată lumea are o manie cu un tenis ciudat, jucat cu minge de tenis de câmp, dar cu un fel de palete imense de lemn care seamănă a tocător de ceapă. 
 
Ei bine, de după un astfel de tocător ne iese în întâmpinare Alexander. Este pe jumătate neamţ-jumătate grec, deja un paradox în contextul certurilor dintre Grecia şi Germania cu privire la datoriile de miliarde de euro ale statului. Ne spune că ne-a abordat după ce ne-a văzut cu aparate foto şi camere de filmat. Şi asta pentru că el însuşi este fotograf. Ne spune că la un moment dat a lucrat chiar şi la Porsche. Acum locuieşte câteva luni pe an în Grecia, pentru că este mai ieftin decât în ţara sa natală. Şi are chiar şi mare şi soare la dispoziţie. 
 
Ajungem şi la problema arzătoare: plata datoriilor. Ei bine, deşi este neamţ, Alexander spune că grecii ar trebui să plătească atât cât pot, iar restul datoriei să fie ştearsă şi apoi să fie lăsaţi în pace. Motivul: pierderile ar trebui împărţite cu creditorii. El ne oferă şi o comparaţie. ”Dacă eu dau o ciocolată unui copil şi ziua următoare îl întreb dacă mai vrea una şi apoi tot aşa şi la final îşi strică dinţii, cine e de vină? Eu, normal”, spune Alexander. La cei 35 de ani ai săi, ne spune că are doi copii, dintre care cel mare are deja 8 ani. ”Nu vreau ca cei doi copii ai mei să fie educaţi de profesori cu 600 de euro salariu, educaţia lor ar lăsa de dorit”, arată Alexander. El nu vrea ca grecii să fie ”umiliţi”.
 
O englezoaică ne spune că nu are nicio problemă în Grecia, la fel şi un grup de olandezi care au venit să se relaxeze în soarele mediteranean.
 

Numărul românilor care îşi petrec concediul în Grecia a crescut

 
Mai departe, dăm chiar de nişte români: familia Malaxa, nume cu rezonanţă grecească şi celebru în România interbelică. Ne spun că au întrebat ghidul tot ce aveau de lămurit, dar că nu s-au gândit niciodată să anuleze vacanţa în Grecia. 
 
Numărul românilor care şi-au stabilit vacanţe în Grecia este mai mare cu 20% faţă de anul trecut, ne spune Dan Goicea, directorul general adjunct al turoperatorului Cocktail Holidays. ”Avem o o creştere cu 20% a rezervărilor pentru Grecia prin early booking, adică până la sfârşitul lunii aprilie”, spune el.
 
Şi totuşi, cum de rezistă turismul în aceste condiţii? Păi este simplu: transferurile bancare de bani se pot face în continuare. Iar turiştii nu au nicio problemă cu cardurile, numai pentru cele emise în Grecia există limitări de extragere a 60 de euro pe zi din bancomate. Deci cine vrea, plăteşte cu cardul la fel ca până acum sau scoate câţi bani vrea. Dar, de regulă, turiştii vin de acasă cu bani-gheaţă. Singurii care au probleme cu măsurile de control al capitalului sunt pensionarii, deoarece aceştia nu prea au carduri şi deci nu au ce să folosească. ”Restaurantele dacă încasează cash, îşi plătesc cu cash furnizorii, hotelurile şi companiile care folosesc cardurile îşi plătesc cu cardul”, completează Goicea.
 

”Au venit cu un pumn de monede”

 
Vasilis Fragoulakis, director comercial în cadrul lanţului hotelier Aldemar Resorts, ne spune şi o mică pildă. Recent s-a întâlnit cu un cuplu de români veniţi în vacanţă în Grecia. Aceştia i-au povestit cum au luat cu ei bancnote, monezi şi cum au fost sfătuiţi în ţară chiar să vină cu ceva mâncare după ei. ”Am râs de ne-am prăpădit când am auzit asta”, spune Fragoulakis. ”În final, când oaspeţii noştri români au plecat, ne-au rugat să le schimbăm la recepţie un pumn de monede cu care veniseră de acasă. Am făcut asta pentru ei ca să nu plătească în ţară alte comisioane”, povesteşte reprezentantul lanţului hotelier.
 
Totuşi, o îngrijorare există: Fragoulakis afirmă că numărul rezervărilor pentru lunile următoare a scăzut puţin, dar că nu există anulări. Acelaşi lucru îl spune şi Miltiadis Despotakis, directorul Kalamaki Travel: până acum nu au existat probleme cu numărul turiştilor, dar pentru luna august nu există acum rezervări pentru toată capacitatea disponibilă.
 

Turiştii nu sunt afectaţi cu nimic

 
Ioannis Mastorakis, primarul din Hersonisus spune că în insule turiştii nu au avut cu nimic de suferit din cauza crizei politice, singurii care au avut de probleme fiind localnicii, în special în Atena şi marile oraşe. 
Pentru hotelieri, însă, există provocări. Numărul turiştilor a scăzut cu 5% până acum pe aeroporturile din Creta, ceea ce s-a tradus într-o scădere cu 20% a veniturilor. Iar pentru industria turismului toată această vâlvă din jurul ieşirii Greciei din zona euro creează mari emoţii, în condiţiile în care lunile iulie şi august aduc peste 50% din veniturile hotelierilor greci.
 

Numărul turiştilor din Rusia şi Ucraina a scăzut, dar din cauza războiului

 
Singurul gol înregistrat în numărul turiştilor este al celor din Rusia şi Ucraina, dar acest lucru este cauzat de războiul din estul Ucrainei şi de devalorizarea rublei ca urmare a sancţiunilor. În mod normal, 1,2 milioane de ruşi veneau anual în Grecia. Anul trecut numărul a scăzut la puţin peste 500.000, iar în acest an sunt aşteptaţi în total 300.000.
 
”Nu există probleme cu turismul în ceea ce priveşte alimentarea, dar a scăzut numărul celor care vin din Rusia. Însă nu din cauza problemelor cu ieşirea din euro, ci a problemelor din Ucraina. Turismul aduce 60-70% din veniturile insulei, restul îl reprezintă agricultura. Scăderea numărului de turişti nu a început de anul acesta, ci de anul trecut, apoi a fost problema cu devalorizarea rublei. De asemenea, nu mai vin turişti aproape deloc din Ucraina. Creta înseamnă 30% din numărul total de turişti care vin în Grecia. Din 21 de milioane, 7 milioane vin anual în Creta”, arată Apostolis Voulgarakis, unul dintre cei patru viceguvernatori ai Cretei.
 
Oriunde întrebi, mesajul este acelaşi: ”veniţi la noi, nu există probleme, sunt numai zvonuri”...

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările