Criza semiconductorilor se va prelungi şi în 2023.  Invazia Rusiei în Ucraina a întrerupt producţia de neon, heliu, litiu sau nichel

Industria auto încă nu şi-a revenit din pierderile din pandemie, constată Radu Puiu, analist financiar XTB România.

Criza semiconductorilor este prognozată să se extindă mai mult decât se previziona anterior, estimându-se ca sfârşitul anului 2022, începutul anului 2023 să reprezinte punctul de start al normalizării acestei pieţe.

Pe lângă problemele anterioare de natură logistică şi a capacităţii de producţie limitată, s-au adăugat noi provocări aduse de conflictul din Ucraina: întreruperea producţiei unor materii prime utilizate în producţia de semiconductori, precum neon, heliu, litiu sau nichel.

Piaţa autovehiculelor electrice se află într-o situaţie destul de sensibilă. Pe de o parte, capacitatea de producţie este afectată de criza semiconductorilor, dar pe de altă parte interesul pentru acest sector creşte odată cu scumpirea combustibililor fosili de la pompă.

Industria auto, care a fost afectată puternic în perioada de vârf a pandemiei, încă nu şi-a revenit din pierderi. Cu toate acestea, cauza este alta. Lipsa continuă de semiconductori a afectat profiturile producătorilor de automobile, pe măsură ce aceştia continuă să reducă producţia din cauza penuriei de microcipuri.

Producătorii de cipuri se confruntă cu propriile probleme de aprovizionare în creştere, care sunt accentuate de războiul din Ucraina.

Cererea rămâne ridicată, în timp ce oferta rămâne constrânsă. 

De asemenea, preţurile la energie sunt un factor important, fabricarea microcipurilor necesitând o cantitate foarte ridicată de energie electrică.

În ultimele luni, aproape toţi marii producători de automobile au redus producţia şi întâmpină dificultăţi să furnizeze vehicule la timp.

Recent, Toyota a anunţat că va reduce producţia de autovehicule cu 100.000 din cauza penuriei de semiconductori. Potrivit unui comunicat al companiei, aceasta a suspendat producţia a 16 linii de producţie în 10 fabrici, în mai şi iunie, din cele 28 de linii din 14 fabrici.

De asemenea, Ford Motor a declarat luna trecută că a oprit producţia Ford Mustang de generaţia a şasea având în vedere contextul actual. 

În plus, Ford a spus că a pierdut 3,1 miliarde de dolari în primul trimestru al anului 2022 din cauza penuriei de cipuri, capacitatea de producţie fiind afectată.

Toyota şi Ford nu sunt singurele companii care sunt afectate de deficitul de cipuri. 

Cumpărătorii Tesla se confruntă cu o perioadă de aşteptare de până la doi ani pentru SUV-ul Model X, pe măsură ce compania întâmpină dificultăţi în intensificarea producţiei. 

Totuşi, consumatorii continuă să prefere modelele companiei. Astfel, în martie, Tesla Model Y şi Model 3 au fost cele mai bine vândute automobile din Marea Britanie.

În plus, Audi a fost forţată să oprească producţia la una dintre principalele sale fabrici din Germania. 

Conform raportului Agenţiei Internaţionale a Energiei, vânzările de maşini electrificate, complet electrice şi hibride de tip plug-in, s-au dublat la nivel global în 2021, la 6,6 milioane, dar această creştere rapidă a afectat şi mai mult lanţurile de aprovizionare deja ameninţate de pandemie şi de războiul din Ucraina.

În pofida problemelor cu care se confruntă lanţurile globale de aprovizionare, vânzările au continuat să crească puternic şi în 2022. Două milioane de maşini electrice au fost vândute la nivel mondial în primul trimestru, ceea ce reprezintă o creştere cu 75% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. 

Numărul de maşini electrice prezente pe drumuri până la sfârşitul anului 2021 s-a ridicat la aproximativ 16,5 milioane, o valoare de trei ori mai mare decât în 2018.

Materialele esenţiale, cum ar fi litiul, nichelul şi cobaltul sunt în mod deosebit expuse riscului, conform AIE. 

Astfel, preţurile litiului, o componentă esenţială pentru producţia bateriilor pentru vehicule electrice, au fost de şapte ori mai mari în mai decât erau la începutul anului 2021. 

Preţurile cobaltului mai mult decât s-au dublat, iar preţurile nichelului sunt aproape duble. 

Această creştere a fost rezultatul cererii „fără precedent” de baterii şi al „lipsei de investiţii structurale în noi capacităţi de aprovizionare”.

Litiul, nichelul şi cobaltul sunt metale utilizate în producţia bateriilor pentru vehicule electrice. 

Regiunea Donbas a Ucrainei deţine rezerve semnificative de litiu, iar operaţiunile de prospectare şi minerit au fost întrerupte. 

Rusia este al doilea cel mai mare producător de cobalt şi al treilea cel mai important furnizor de nichel, responsabil pentru 4% şi, respectiv, 7% din aprovizionarea globală.

Impactul războiului asupra lanţului global de aprovizionare iese în evidenţă când menţionăm că Ucraina este unul dintre cei mai mari producători de neon din lume. 

Acest gaz este esenţial în producţia de cipuri pentru semiconductori, iar aproximativ 85% dintre cipurile semiconductorilor fabricaţi în prezent folosesc neon.

Acest trend a avut un impact direct asupra preţului bateriilor, care reprezintă aproximativ o treime din costul noilor vehicule electrice. 

Preţurile bateriilor au scăzut cu 6%, până la 132 de dolari pe kilowatt în 2021, fiind un ritm mai lent decât cel de 13% din 2020.

Agenţia a spus că preţurile în continuare ridicate ale metalelor ar putea determina o creştere cu până la 15% a preţurilor bateriilor în acest an. 

Această evoluţie pare să întârzie atingerea parităţii preţurilor dintre maşinile electrice şi cele propulsate cu combustibili fosili. 

Diferenţele semnificative de preţ au reprezentat şi unul dintre principalele puncte ce au încetinit procesul de adopţie al vehiculelor electrice.

Preţul mediu pentru o maşină complet electrică în Europa a fost de aproximativ 48.000 USD şi 58.000 USD pentru un hibrid de tip plug-in. 

Maşinile electrice (inclusiv hibridele plug-in) sunt cu aproximativ 45 până la 50% mai scumpe decât maşinile alimentate cu combustibili fosili.

Estimările privind remedierea situaţiei nu sunt deloc optimiste. 

CEO-ul Intel, Pat Gelsinger, a declarat că se aşteaptă acum ca deficitul de ofertă din industria semiconductorilor să persiste până în 2024.

Acesta a declarat că fenomenul din prezent poate persista din cauza disponibilităţii restrânse a instrumentelor cheie de producţie, ceea ce reprezintă un obstacol în calea extinderii nivelurilor de capacitate necesare pentru a satisface cererea ridicată.

Invazia Ucrainei nu numai că a creat o criză umanitară, dar a dus şi la efecte economice extinse. 

În pofida acestor obstacole, vânzările de vehicule electrice obţin tot mai multă tracţiune.

Vehiculele electrice cu baterie (BEV) uzate se vând la fel de repede ca maşinile pe benzină şi diesel, pentru prima dată, conform celui mai recent raport INDICATA Market Watch. 

Cererea de BEV continuă să capete un impuls puternic, vânzările de BEV second hand în aprilie fiind cu 68% mai mari de la an la an. 

Un factor important care alimentează acest trend este preţul în continuă creştere al combustibililor fosili.

În acelaşi timp, Marea Britanie rămâne singura ţară din Europa în care preţurile automobilelor utilizate sunt în scădere. Din aprilie până la începutul lunii mai 2022, preţurile au scăzut cu încă 1,4%, fiind acum cu 0,1 puncte procentuale mai mici decât la începutul lunii ianuarie.

Lipsa de cipuri pare să aibă un efect care va continua până în 2023 pentru majoritatea producătorilor, iar cu această idee pare că majoritatea companiilor s-au resemnat. 

Astfel, una dintre deciziile luate pentru a combate efectele negative este renunţarea la anumite modele din gama lor de produse, atenţia fiind concentrată asupra modelelor cu cea mai mare marjă.  

În plus, criza semiconductorilor pare să ducă spre o „deglobalizare”, pe măsură ce statele resimt efecte economice tot mai ample şi de durată ca urmare a unor lanţuri de producţie mai întinse.

Totuşi, colaborarea dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite pare să se consolideze. Deşi, iniţial, cele două entităţi se temeau de apariţia unei „curse” pentru subvenţii în criza semiconductorilor, acum, cele două tabere sunt adeptele cooperării. 

Uniunea Europeană şi SUA vor să evite un „duel” având ca miză subvenţionarea din partea statului pentru impulsionarea producţiei de microcipuri printr-o cooperare mai strânsă. Atât UE, cât şi SUA vor să investească zeci de miliarde în producţia de semiconductori în următorii ani.