China, principalul câştigător din sancţiunile aplicate Rusiei. Investitorii asiatici vor putea cumpăra active în sectorul hidroelectric rus

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Rusia are nevoie de banii Chinei pentru a-şi susţine nevoia uriaşă de investiţii, dar chinezii încearcă să obţină cât mai mult în schimbul lor ştiind că Moscova este strânsă cu uşa de sancţiuni
Rusia are nevoie de banii Chinei pentru a-şi susţine nevoia uriaşă de investiţii, dar chinezii încearcă să obţină cât mai mult în schimbul lor ştiind că Moscova este strânsă cu uşa de sancţiuni

Grupul RusHydro, unul dintre cei mai mari producători de electricitate din Rusia, deţinut de către stat, este pe cale să ofere un pachet majoritar de acţiuni la o subsidiară din Orientul Îndepărtat unor investitori asiatici, din cauza poverii datoriilor, scrie The Moscow Times.

Activele în cauză sunt grupate în firma RAO Energy Systems of the East (RAO Sistemele Energetice ale Estului – n.r.), în care RusHydro deţine 84% din acţiuni, potrivit sursei citate. Unitatea deţine câteva hidrocentrale în partea asiatică a Rusiei, iar George Rizhinashvili, vicepreşedinte al consiliului de administraţie al RusHydro, a afirmat că până la vânzare compania va consolida pachetul de acţiuni până la 100%, afacerea urmând să se încheie în 3-5 ani.

Rizhinashvili nu a furnizat numele potenţialilor investitori, însă ziarul Kommersant spune că este vorba de o ofertă a unor companii din China.

RusHydro este cel de-al doilea producător de energie hidro din întreaga lume şi nu se află pe listele de sancţiuni occidentale, dar are probleme. Acest lucru vine din cauză că are datorii mari, iar guvernul controlează preţul de vânzare al curentului electric. Totuşi, în 2013, RusHydro avea venituri de peste 9 miliarde de dolari şi un profit de 580 de milioane de dolari. 

O astfel de mişcare este o îndepărtare de politicile de până acum ale preşedintelui rus Vladimir Putin, după ce acesta a ţinut o serie de sectoare strategice departe de proprietari străini.

Dar sancţiunile impuse de către SUA şi Uniunea Europeană au limitat accesul companiilor ruse la capital în Occident, ceea ce forţează Rusia să cedeze.

Acces la zăcămintele Rosneft contra finanţare

Iar China profită din plin de această oportunitate. Recent, gigantul China National Petroleum Company (CNPC) a semnat un acord cu grupul de stat Rosneft un acord-cadru pentru preluarea a 10% din subsidiara Vankorneft pentru un miliard de dolari. Aceasta explorează vastul zăcământ Vankor din Siberia. 

Rusia are nevoie de investiţii masive pentru a-şi menţine producţie de ţiţei, iar giganţii săi petrolieri nu se mai pot împrumuta în Occident, fiind pe lista de sancţiuni atât Rosneft, cât şi Gazprom Neft – braţul petrolier al gigantului Gazprom şi Transneft – care operează oleoductele din Rusia. Dintre toate, Rosneft este deja puternic afectată, cerând guvernului un ajutor de 49 de miliarde de dolari din Fondul Naţional de Bunăstare.

Întregul sector petrolier rus este afectat şi de scăderea puternică a preţurilor la ţiţei, care a picat de la niveluri de 110 dolari pe baril la circa 80 de dolari. Acest lucru afectează mai departe statul rus, care este dependent de veniturile din vânzarea petrolului.

Gazprom şi „Forţa Siberiei“

Rusia încearcă să se reorienteze spre China, cele două state semnând două rânduri de acorduri economice şi contracte în acest an. O primă rundă a avut loc în luna mai, când Gazprom a semnat tot cu CNPC un contract uriaş, pentru livrarea a 38 de miliarde de metri cubi de gaze anual, cu o valoare estimată de 400 de miliarde de dolari. Zilele trecute, la summitul APEC de la Beijing, Gazprom a mai semnat încă un contract cu CNPC, de data asta de 30 de miliarde de metri cubi anual. Numai că pentru a face posibile aceste livrări, gigantul rus trebuie mai întâi să construiască două gazoducte uriaşe – Forţa Siberiei şi Altai – care vor costa foarte mult şi vor fi gata abia în 2017-2018.

Proiect colosal: cale ferată de 153 de miliarde de dolari

Concomitent, ruşii şi chinezii au anunţat planuri pentru construirea unei căi ferate rapide între Moscova şi Beijing. Proiectul costă 153 de miliarde de dolari, potrivit RZD, compania de căi ferate a Rusiei. Peste jumătate din sumă, respectiv 87,5 miliarde de dolari trebuie să fie furnizaţi de către investitorii chinezi. Trenurile de mare viteză vor circula cu 400 de kilometri la oră, ceea ce ar scurta călătoria de la Moscova la Beijing de la 6 zile, cât este acum, la doar 33 de ore.

Pentru faza iniţială a proiectului trebuie realizată o legătură între Moscova şi oraşul Kazan, la 800 de kilometri distanţă. Novatek – al doilea producător rus de gaze, controlat de către oligarhul Ghenadi Timcenko.

O altă opţiune o constituie ca partea chineză să livreze 8,7 miliarde de dolari, însă investitorii nu s-au înghesuit până acum la aşa ceva.

Banii, marea problemă

De altfel, Timcenko, aflat la rândul său sub sancţiuni, atât personal cât şi prin producătorul de gaze Novatek, s-a arătat optimist că partea chineză va finanţa proiectul feroviar. Timcenko a fost numit în acest an în fruntea Consiliul de Afaceri Ruso-Chinez. El spune că linia de mare viteză ar putea transporta anual 200 de milioane de pasageri. Timcenko a argumentat că statul chinez deţine 2 trilioane de dolari în certificate de trezorerie americane, care nu oferă decât dobânzi foarte mici, în vreme ce realizarea proiectului ar avea efecte pozitive pe termen lung.

Negocieri "dificile"

Referirea lui arată că partea chineză nu se înghesuie să finanţeze mega-proiectele ruse. De altfel, inclusiv Igor Sechin – şeful Rosneft şi "mâna dreaptă" a lui Putin – declara recent că negocierile cu chinezii au fost „dificile“.

Acest lucru sugerează că partea chineză deţine acum supremaţia în negocieri, astfel că în curând ar putea cere noi avantaje pentru a continua proiectele. O astfel de solicitare ar putea fi reducerea preţurilor sau acces la alte sectoare economice ale Rusiei.

Mai puteţi citi:

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite