BCE ar putea supraveghea băncile cu active de peste 30 de miliarde de euro

Potrivit proiectului prezentat, BCE ar putea supraveghea instituţiile de creditare cu active peste 30 miliarde de euro.

Băncile care au active de peste 30 de miliarde de euro vor fi supravegheate direct de către Banca Centrală Europeană (BCE), pe măsură ce Uniunea Europeană (UE) caută să clarifice concesiile atribuite unui singur organism de supraveghere pentru creditorii din zona euro înainte de termenul limită asumat de liderii europeni, adică începutul anului viitor, se arată într-un proiect al Guvernului cipriot.

Peste 40 de bănci din zona euro au active de peste 30 de miliarde de euro, conform datelor Bloomberg. Aceşti creditori variază de la Deutsche Bank Ag, cu active totale de 2.160 de miliarde de euro, la Credito Emiliano SpA din Italia, cu active de 31,1 miliarde de euro.

Creditorii cu active totale mai mari de 20% din producţia economică a ţării de origine (adică Produsul Intern Brut) şi cei cu filiale în cel puţin trei alte ţări din UE înglobate sub un singur sistem de supraveghere ar putea fi supravegheaţi de către BCE, potrivit unui documentului întocmit de Guvernul cipriot, citat de Bloomberg News.

BCE poate intervene oricând

Autorităţilor naţionale de reglementare le revine sarcina de a efectua zilnic supravegherea băncilor „mai puţin semnificative“, dar BCE ar putea interveni „la orice oră, din proprie iniţiativa“.

Miniştrii de Finanţe se vor întâlni în 12 decembrie pentru a negocia concesiile privind înfiinţarea sistemului de supraveghere bancară, care va fi obligatorie pentru cele 17 ţări din zona euro şi opţională pentru celelalte state din UE.

Supravegherea BCE este necesară înainte ca băncile să obţină direct finanţarea din fondul de urgenţă al zonei euro, etapă-cheie în ruperea legăturii dintre guverne şi băncile lor.

BCE, având puteri extinse

Wolfgang Schaeuble, ministrul german de Finanţe, a cerut asigurări prin care BCE se va concentra pe băncile mai mari şi nu va încerca să uzurpe rolul autorităţilor naţionale de reglementare prin supavegherea creditorilor cu active mai reduse.

Alte ţări, printre care se află şi Franţa, solicită ca BCE să poată interveni la orice bancă, spunând că sistemul nu va fi credibil dacă BCE nu are de puteri extinse.

Potrivit documentului întocmit de guvernul cipriot, BCE ar putea supraveghea direct cel puţin două bănci în fiecare ţară care participă la sistemul unic. BCE ar putea, de asemenea, „juca“ un rol de supraveghere interactivă la băncile care au primit ajutor de la fondul de urgenţă al blocului european.

Băncile mai mari ar putea scăpa de supravegherea directă a BCE dacă „ele se justifică prin circumstanţe speciale“, care urmează să fie definite de autorităţile de reglementare.

În conformitate cu proiectele făcute, BCE îşi va asuma pe deplin rolul său ca supraveghetor bancar de la 1 ianuarie 2014. Data ar putea fi amânată până la finalul lui 2014, dacă banca centrală va decide că organismul nu este încă pregătit.

Guvernele cântăresc de asemenea diferite căi de a schimba normele de votare a Autorităţii Bancare Europene (EBA), astfel încât şi aceasta să se adapteze sistemului unic de supraveghere. EBA, cu sediul în Londra, stabileşte standarde tehnice care se aplică în cele 27 de state membre UE şi are capacitatea de a domoli unele dispute dintre autorităţile de reglementare.

Documentul urmăreşte, de asemenea, să răspundă preocupărilor ţărilor aflate în afara zonei euro, prin care ar fi membri de clasa a doua ai sistemului de supraveghere, deoarece, din punct de vedere legal, acestea nu pot fi reprezentate la Consiliul de guvernare al BCE.
 
Dreptul la refuz
 
Documentul respectiv conţine indicaţii în cazul în care Consiliul de guvernare al BCE se loveşte, din partea reprezentantilor din tarile din afara zonei euro, de un dezacord cu privire la sistemul unic de supraveghere.

Potrivit documentului, statele participante din afara zonei euro ar avea dreptul de a refuza aplicarea deciziilor luate de Consiliul de guvernare al BCE, dacă aceste decizii anulează poziţiile adoptate de organismul de supraveghere. În acest caz, BCE ar trebui să ia decizia dacă ţara respectivă va rămâne în continuare în sistem.

Statele participante din afara zonei euro ar putea, de asemenea, obiecta la o propunere a consiliului de supraveghere, iar Consiliul de guvernare ar lua decizia dacă obiecţia ar trebui aplicată.

Potrivit ultimelor propuneri, conducerea consiliului de supraveghere va fi numită de miniştri de Finanţe