Băncile centrale cumpără tot ce pot în întreaga lume

Băncile centrale cumpără tot ce pot în întreaga lume

Marile bănci centrale cumpără active dintr-o gamă tot mai largă de obligaţiuni guvernamentale, datorii corporative şi credite de consum, pentru a ajuta companiile şi populaţia să reziste pe parcursul pandemiei de coronavirus, şi nimeni nu ştie dacă se vor putea opri, relatează Reuters.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cel mai optimist scenariu este cel în care numărul personelor infectate scade, comerţul revine, iar oamenii se întorc la muncă în acest an.
 
În cazul extrem în care revenirea virusului va necesita noi măsuri de izolare, Rezerva Federală a Statelor Unite (Fed) şi celelalte bănci centrale vor cumpăra tot ce vor putea – obligaţiuni guvernamentale, corporative, poate chiar vor finanţa credite ipotecare şi salarii.
 
Implicaţiile sociale, politice şi economice ale suspendării activităţilor economice pe parcursul unor perioade lungi de timp, susţinute de guverne, şi cu dificultăţi de a reveni la normal, ar putea fi profunde.
 
Lipsa îndelungată de la serviciu erodează compentenţa. Falimentele companiilor distrug bunăstarea şi reduc investiţiile. Banii ieftini şi transferurile de numerar riscă să alimenteze bulele speculative cu active care adâncesc decalajul între bogaţi şi săraci.
 
Banca Angliei a anunţat în luna mai că va cumpăra mai multe obligaţiuni guvernamentale, în timp ce Trezoreriei britanică a spus că va acumula datorii pentru a plăti salariile angajaţilor concediaţi.
 
”Măsurile coordonate fără precedent seamănă cu ceea ce s-ar fi putut întâmpla dacă am fi fost banca centrală din Republica Weimar sau Zimbabwe, ambele fiind două exemple dezastruoase n care guvernele ordonă băncilor centrale ce să facă. Diferenţa este că nimeni din guvern nu a spus Băncii Angliei ce să facă”, a explicat Jan Vlieghe, oficial al băncii centrale.
 
În Japonia, care se luptă de mai multe decenii cu deflaţia – o scădere scronică a preţurilor care încetineşte veniturile şi creşterea economică – Banca Japoniei şi-a mărit constant deţinerile de active. În prezent, Banca Japoniei are în portofoliu aproape jumătate din obligaţiunile guvernamentale ale ţării, iar săptămâna trecută a anunţat că va cumpăra atât cât va fi necesar pe timp de criză.
 
Banca Japoniei, care în februarie deţinea 4,7% din piaţa obligaţiunilor corporative din Japonia şi circa 10% din împrumuturile corporative pe termen scurt, cunoscute sub numele de bilete comerciale, a extins achiziţiile de acest tip.
 
În Europa şi Statele Unite, instrumente de politici ”neconvenţionale” au fost folosite în 2008, pentru a combate criza financiară care s-a extins în economia reală.
 
Fed a cumpărat obligaţiuni guvernamentale de circa 4.000 de miliarde de dolari pentru reducerea costurilor de împrumut şi s-a folosit şi de alte mijloace pentru a asigura lichiditatea din piaţă şi a elimina creditele ipotecre neperformante din portofoliile băncilor.
 
Măsurile fără precedent, considerare excepţionale, au avut rolul să protejeze locurile de muncă şi să susţină dezvoltarea.
 
Dar şocul coronavirusului împinge limitele mai departe.
 
Repercusiunile pentru unele economii europene, în special pentru Italia, sunt atât de grave încât analiştii se aşteaptă ca Banca Cemtrală Europeană (BCE) să se folosească de prerogativele sale pentru un plan de salvare.
 
O soluţie ar fi ca politicienii să includă Italia sau poate chiar întrega zonă euro într-un program de salvare care ar permite BCE să finanţeze datoriile naţionale în cadrul unui program numite Tranzacţii Monetare Directe (Outright Monetary Transactions – OMT).
 
”Este un dat că OMT va fi activată. Odată ce OMT va fi activată, va fi o situaţia perpetuă”, a spus Salman Ahmed, director de investiţii la firma Lombard Odier Investment Managers.
 
Preşedintele BCE Christine Lagarde a declarat joi că Programul de Achiziţii de Urgenţă pentru Pandemie, flexibil, este un instrument mai bun pentru situaţia actuală decât OMT, care este o relicvă nefolosită din perioada crizei precedente.
 
Fed a închis o serie de programe de urgenţă şi de salvare lansate pentru rezolvarea crizei din 2007-2009, iar Trezoreria a obţinut profit. În prezent, Fed speră că nu va fi nevoit să facă angajamente de lungă durată.
 
Banca centrală americană şi-a mărit portofoliul de active cu circa 2.500 de miliarde de dolari de la declanşarea crizei coronavirusului, la un total de 6.700 de milairde de dolari, săptămâna trecută.
 
Un analist al Cornerstone Macro, Roberto Perli, anticipează că totalul va urca până la circa 9.000 de miliarde de dolari şi că va scădea spre sfârşitul acestui an, pe măsură ce condiţiile se vor stabiliza, iar împrumuturile vor fi rambursate.
 
Dar, în lipsa unui vaccin sau a unui tratament clar, achiziţiile băncilor centrale ar putea fi abia la început.
 
Fed cumpără deja obligaţiuni corporative, împrumută statele şi guvernele locale şi acceptă să finanţeze până la 95% din împrumuturile bancare, pentru mii de companii.
 
Datoria sectorului privat din Statele Unite  totaliza circa 32.000 de miliarde de dolari la sfârşitul anului trecut, iar datoria guvernului federal se ridica la aproximativ 24.000 de miliarde de dolari, comparativ cu nivelul PIB-ului din 2019, de 21.700 de miliarde de dolari.
 
Citeşte şi:
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările