Arabia Saudită pune frână în războiul petrolului: regatul ia în considerare un acord-surpriză cu partenerii din OPEC, însă Iranul a mărit miza

Arabia Saudită pune frână în războiul petrolului: regatul ia în considerare un acord-surpriză cu partenerii din OPEC, însă Iranul a mărit miza

Arabia Saudită este dependentă de petrol. Deşi şi-a protejat cota de piaţă în lupta cu producătorii americani care extrag din zăcăminte neconvenţionale, ţara a înregistrat un deficit de peste 100 de miliarde de dolari în 2015

Arabia Saudită este pregătită să ia în considerare un acord-surpriză cu partenerii din OPEC, pentru eliminarea diviziunilor mari de la nivelul organizaţiei referitoare la producţia de petrol, care i-au pus la îndoială existenţa, însă experţii se aşteaptă la o nouă confruntare diplomatică între Arabia Saudită şi Iran, care îşi majorează exporturile până la nivelurile anterioare impunerii de sancţiuni.

În timp ce miniştrii Petrolului ai statelor OPEC se pregătesc să se întâlnească joi, la Viena, Arabia Saudită, cel mai mare exportator din cadrul organizaţiei, analizează idei precum reintroducerea plafonului de producţie, eliminat în decembrie anul trecut, potrivit unor delegaţi.
 
Totuşi, nu a fost făcută o propunere oficială, iar ministrul Iranului a spus că introducerea unui nou plafon de producţie nu este o idee atractivă.
 
Chiar dacă OPEC ignoră de regulă propriile ţinte de producţie şi nu există nicio sugestie că vreunul dintre producători ar reduce livrările, chiar şi gesturile simbolice ar putea arăta o nouă unitate şi ar urca preţurile.
 
Opţiunile aflate în discuţie includ un nou plafon de 32 de milioane de barili pe zi, a declarat Amrita Sen, analist şef în domeniul petrolului la firma de consultanţă Energy Aspects.
 
Nivelul este apropiat de producţia de 32,4 milioane de barili pe zi a OPEC estimată pentru luna aprilie. „Contrar speculaţiilor din piaţă, Arabia Saudită este deschisă cooperării“, afirmă Sen într-un raport.
Petrolul Brent se tranzacţiona joi la 49,71 dolari pe baril.
 
Totuşi, orice fel de acord va depinde de Iran, care până în prezent a respins limitarea producţiei sale. Arabia Saudită şi aliaţii săi, între care Emiratele Arabe Unite, au susţinut în trecut că Iranul trebuie să participe la orice fel de acord referitor la producţie.
 

Iranienii ridică miza

 
O reuniune din luna aprilie care a avut loc în Qatar între producătorii OPEC şi din afara organizaţiei, precum Rusia şi Omanul s-a încheiat cu un eşec pentru că Arabia Saudită a refuzat să semneze un acord de plafonare a producţiei fără participarea Iranului.
 
Tensiunile dintre regatul saudit, majoritat sunnit, şi republica islamică – majoritar şiită – s-au văzut la întâlnirea din decembrie 2015, când OPEC nu a reuşit să ajungă la un consens privind producţia, astfel că ţinta a fost abandonată. Drept urmare, preţul petrolului a căzut până la 27 de dolari pe baril în ianuarie, însă de atunci cotaţiile au urcat până la 50 de dolari din cauza incendiului din Canada şi a atacurilor din Nigeria.
 
În cazul în care nu se ajunge la un acord privind nivelul producţiei, Arabia Saudită ar putea trece la pomparea de cantităţi-record, pentru a-şi pedepsi rivalii şi pentru a aduna cotă de piaţă adiţională.
 
Ministrul iranian al Petrolului, Bijan Zanganeh, a afirmat că Iranul nu va susţine o ţintă totală şi a anunţat că vrea un sistem de cote pentru fiecare ţară membră OPEC. „Fără cote individuale pe ţări, OPEC nu poate controla nimic“, a spus Zanganeh reporterilor. El a mai insistat că, pe baza cotelor istorice, Iranul ar trebui să aibe o cotă de 14,5% din producţia OPEC. Aplicând procentul la producţia de 32,5 milioane de barili pe zi a OPEC, rezultă că Iranul ar trebui să pompeze 4,7 milioane de barili pe zi, mult peste cele 3,8 milioane de barili pe care Teheranul afirmă acum că le produce. Estimările experţilor arată, însă, mai curând, că Iranul ar extrage zilnic doar 3,5 milioane de barili pe zi.
 
Suhail bin Mohammed al-Mazroui, ministrul Petrolului din Emiratele Arabe Unite, a afirmat că preţurile mici ale ţiţeiului împing toată statele să limiteze producţia, fie că admit public, fie că nu.
 

De ce s-a răzgândit acum Arabia Saudită

 
Totuşi, acum Arabia Saudită şi aliaţii săi arabi încearcă să ajungă la un consens, pentru a contracara abilitatea OPEC de a influenţa preţurile şi pentru a preveni spargerea organizaţiei în două. OPEC este pe cale de a se dezintegra: un grup cu costuri mici, din care fac parte Arabia Saudită şi ceilalţi producători din Golful Persic, şi altul cu costuri mixte, dar care are probleme economice şi militează, astfel, pentru reducerea producţiei şi susţinerea preţurilor la ţiţei, conform Bloomberg.
 
Dacă în primul grup fac parte în special Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Qatar, în cel de-al doilea grup, al ţărilor cu probleme economice, se regăsesc Venezuela, Nigeria, Libia, Algeria şi Ecuador, care au consemnat scăderi de producţie din 2014 până acum.
Reamintim, în 2014 OPEC a renunţat la strategia de a proteja cotaţiile petrolului, în tentativa de a recâştiga cotă de piaţă în faţa producătorilor americane care extrag din zăcăminte neconvenţionale.
 

Venezuela, aproape de colaps

 
Ulterior, această strategie a afectat chiar o parte din proprii membri OPEC deoarece preţul petrolului a căzut de la 115 dolari în 2014 la niveluri apropiate de 50 de dolari. Astfel, Venezuela şi-a vândut aproape o treime din rezerva sa de aur pentru a face faţă preţurilor mici la ţiţei. De altfel, Venezuela este acum aproape de colaps, fiind scena unor întâmplări rupte parcă din „Jocurile foamei“, cu populaţia vânând pisici şi animale pentru a face faţă foamei, în vreme ce proteste izbucnesc ca urmare a lipsei alimentelor, a apei potabile sau a penelor de electricitate.
 

Algeria, Nigeria şi Libia, probleme cu militanţii islamişti

 
De asemenea, Algeria nu a reuşit să-şi crească producţia şi consemnază deficit de cont curent pentru prima dată în ultimii zece ani. De asemenea, inclusiv Nigeria a cerut anterior susţinerea preţurilor, în condiţiile în care producţia ţării a scăzut cu circa 280.000 de barili pe zi din cauza sabotării conductelor. Concomitent, producţia din Libia a scăzut cu 270.000 de barili pe zi din cauza atacurilor Statului Islamic asupra unor instalaţii petroliere, dar şi a războiului civil dintre facţiunile bazate în Tripoli şi Tobruk.
 

Rivalitatea dintre Arabia Saudită şi Iran

 
Alături de acestea, Bloomberg include şi Ecuadorul şi Indonezia, dar şi Iran, ţară cu care Arabia Saudită are o rivalitate regională accentuată. Riyadhul şi Teheranul susţin părţi diferite în războaiele din Siria şi Yemen. De altfel, inclusiv Igor Sechin – şeful Rosneft – declara de curând că OPEC nu mai este un grup funcţional, iar puterea sa de a influenţa preţurile s-a evaportat, din cauza divergenţelor dintre Arabia Saudită şi Iran.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările