Anadarko Petroleum va plăti o amendă de 5 miliarde de dolari în SUA pentru deversarea de substanţe toxice, între care toriu şi uraniu, timp de zeci de ani

Anadarko Petroleum va plăti o amendă de 5 miliarde de dolari în SUA pentru deversarea de substanţe toxice, între care toriu şi uraniu, timp de zeci de ani

Compania a scăpat ieftin, acţiunile companiei urcând cu 14% după anunţul privind amenda-record        FOTO Anadarko Petroleum

Compania petrolieră americană Anadarko Petroleum va plăti 5,15 miliarde de dolari în cadrul unei înţelegeri cu Departamentul Justiţiei din SUA pentru stingerea mai multor litigii privind poluarea cu toxine, cea mai mare din istoria SUA, scrie Financial Times.

Ştiri pe aceeaşi temă

Suma depăşeşte cele 4 miliarde de dolari plătite în anul 2012 de către gigantul British Petroleum pentru dezastrul de mediu din Golful Mexic, de după explozia unei platforme petroliere şi scurgerea ulterioară necontrolată a ţiţeiului timp de câteva luni.
 
Cuantumul este, însă, sub cele 9,1 miliarde de dolari pe care o instanţă din Ecuador le-a acordat ca despăgubiri în 2011 pentru poluarea făcută de către Chevron în jungla amazoniană. Acest litigiu din urmă a ajuns acum în Canada 20 de ani după ani de luptă în justiţie. Chevron are active în valoare de 15 miliarde de dolari în Canada.
 
Cu toate acestea, amenda pe care o va plăti Anadarko este cu mult mai redusă faţă de sancţiunea maximă de 14,2 miliarde de dolari propusă în luna decembrie de o instanţă din SUA, în timp ce guvernul american şi colectivul de reclamanţi asociaţi în procese împotriva Anadarko au cerut iniţial daune de 25 miliarde de dolari. 
Uraniu şi toriu
 
Dosarul Anadarko se referă la activităţile companiei energetice Kerr-McGee, preluată în 2006 de companie pentru 16,5 miliarde de dolari. Kerr-McGee a fost acuzată că a deversat deşeuri toxice, inclusiv toriu, creozot şi uraniu, la mai mult de 4.000 de locaţii din SUA pe o perioadă de câteva zeci de ani.
 
Anadarko a argumentat iniţial că nu ea ar trebui să plătească, din moment ce din Kerr-McGee s-a desprins o companie separată, numită Tronox, care preluase datoriile privind poluarea. Tronox a intrat, ulterior, în insolvenţă, iar un tribunal a decis că operaţiunea a fost efectuată pentru a evita plata despăgubirilor. Între timp, Tronox a dat în judecată Kerr-McGee, a ieşit din faliment şi acum este listată pe bursă.
 
Kerr-McGee a devenit celebră în anii ’70 după ce activista Karen Silkwood a acuzat compania că otrăveşte cu materiale radioactive zona din jurul centralei sale nucleare din localitatea Crescent, Oklahoma. Mai mult de 8.000 de oameni pretind că au suferit tulburări de respiraţie, cancer şi alte boli din cauza expunerii la chimicale. 
 
Printre reclamanţii asociaţi în proces cu guvernul federal se numără 11 state americane, triburile Navajo şi persoane fizice. Aproximativ 88% din suma obţinută de guvern în înţelegere va fi distribuită către administraţiile statale asociate în proces, către triburile Navajo şi agenţii de protecţie a mediului, cu scopul de a curăţa locaţiile afectate. Restul de 12% va merge într-un fond destinat despăgubirii populaţiei afectate.
 
Indienii Navajo vor primi un miliard de dolari din cauza efectelor exploatării de uraniu de pe teritoriile lor (50 de mine părăsite), în vreme ce 1,1 miliarde de dolari se vor duce pentru curăţarea terenurilor unei foste uzine chimice din Nevada, care a poluat lacul Mead. Agenţia Americană de Protecţia Mediului va primi 430 de milioane de dolari pentru a curăţa o serie de situri din statul New Jersey.
 
Probleme comune cu BP
 
Anadarko a fost implicată şi în scandalul Deepwater Horizon, deoarece deţinea 25% din drepturile comerciale asupra exploatării Macondo din Golful Mexic. Compania nu era însă operatorul sitului şi nu avea dreptul sau obligaţia legală de a interveni, astfel că instanţa nu a inclus-o printre părţile acuzate. Totuşi, ca acţionar, Anadarko va trebui să suporte o parte din amenzi.
 
Micul gigant
 
Deşi nu este o companie foarte cunoscută, Anadarko este, totuşi, imensă: are o capitalizare de 51,4 miliarde de dolari pe bursă şi produce zilnic 781.000 de barili de ţiţei şi gaze (bep). În total, anul trecut a produs 285 de milioane de barili echivalent petrol. Compania are zăcăminte atât în SUA, cât şi în Algeria şi Mozambic, dar şi în Ghana, Coasta de Fildeş, Liberia, Sierra Leone, Brazilia, Noua Zeelandă şi sudul Chinei. Compania are în conturi 3,7 miliarde de dolari şi a ajuns în acest an la acorduri de vânzare a unor active în valoare totală de 4,5 miliarde de dolari.
 
Mai puteţi citi:
 
În timp ce SUA şi Uniunea Europeană încearcă să găsească metode de a pedepsi Rusia pentru anexarea Crimeei, giganţii petrolieri occidentali cooperează în continuare grupurile energetice ruse, în ciuda faptului că este foarte posibil ca sancţiunile să fie extinse de la blocarea activelor oligarhilor apropiaţi de Kremlin către sectoarele energetic, financiar şi militar.
 
După un an marcat de o răcire a relaţiilor SUA - Arabia Saudită, liderul de la Casa Albă ajunge vineri la Riad pentru a se întâlni cu regele Abdullah bin Abdulaziz Al Saud. Barack Obama şi-a petrecut săptămâna într-un turneu european, în contextul crizei din Ucraina, iar regatul saudit va fi ultima oprire înainte de întoarcerea în SUA.
 
Liderii Uniunii Europene încearcă acum să găsească soluţii şi sancţiuni împotriva Rusiei după anexarea Crimeei, însă tot statele vestice au fost acelea care au pus bazele dependenţei în faţa Rusiei, prin promovarea unor contracte bănoase directe cu giganţii energetici ai Rusiei, ceea ce limitează acum posibilitatea impunerii unor represalii economice împotriva „Marelui Urs“.
 
L1 Energy, vehiculul investiţional al miliardarilor ruşi Mikhail Fridman şi German Khan, va prelua pentru 5,1 miliarde euro compania Dea, divizia producătoare de petrol şi gaze naturale a grupului german RWE, cu active în Marea Britanie, Germania şi Marea Nordului, scrie Bloomberg.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: