Agenţia Internaţională a Energiei: Discuţiile privind îngheţarea producţiei de ţiţei nu vor avea un impact major asupra preţului

Rusia şi Venezuela vor un acord de susţinere a preţului ţiţeiului deoarece bugetele lor sunt puternic afectate de preţurile mici ale petrolului

Un acord între o parte dintre membrii Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi Rusia privind îngheţarea producţiei este probabil „lipsit de sens“, a afirmat Neil Atkinson, şeful diviziei industrie petrolieră şi pieţe din cadrul Agenţiei Internaţionale a Energiei (IEA), scrie Reuters.

În 16 februarie, guvernele din Arabia Saudită, Rusia, Venezuela şi Qatar au ajuns la un acord privind „îngheţarea“ producţiei de petrol la nivelurile din ianuarie, potrivit sursei citate, preluate de Agerpres.ro.

Discuţiile urmează să se reia în 17 aprilie, la Doha, Qatarul invitându-i pe toţi membrii OPEC şi principalii producători din afara cartelului.

„Din rândul statelor care participă la reuniune, doar Arabia Saudită are capacitatea de a-şi majora producţia, astfel încât o îngheţare a producţiei este mai degrabă lipsită de sens. Este mai mult un gest menit să restabilească încrederea că va exista o stabilitate a preţului ţiţeiului“, a explicat Neil Atkinson.

Mai multe state au arătat că sunt dornice să participe la îngheţarea producţiei, dar au condiţionat acest lucru de participarea Iranului la operaţiune. Teheranul a respins, însă, sugestiile afirmând că va participa numai după ce va atinge pragul de 4 milioane de barili pe zi, atins înainte de impunerea sancţiunilor internaţionale.

Marile puteri şi Iranul au convenit la începutul anului ridicarea embargoului petrolier şi a sancţiunilor, ca urmare a unui acord privind programul său nuclear.

Ulterior, Iranul a decis creşterea producţiei cu un milion de barili.

Atkinson a adăugat că producţia de ţiţei a Iranului ar putea creşte cu 300.000 de barili pe zi până în trimestrul al treilea.

Speculaţiile privind un acord al marilor producători şi problemele înregistrate în Nigeria şi Kurdistanul irakian au determinat creşterea preţului ţiţeiului de la un nivel minim de 26 de dolari pe baril atins la începutul anului până la 40 de dolari.

Rusia şi Venezuela sunt puternic afectate de colapsul cotaţiilor petrolului, de la 115 dolari pe baril în 2014 la doar 40 de dolari. Rusia are un buget construit la un nivel de 50 de dolari pe baril, iar un petrol la niveluri de 30-35 de dolari pe baril face ca deficitul bugetar al Rusiei să ajungă la 5-6% din PIB. Acest lucru a determinat Moscova să scoată la vânzare participaţii la mai multe companii de stat, precum producătorii de ţiţei Rosneft şi Bashneft, banca VTB, dar şi companiile de transporturi Sovcomflot şi Aeroflot.

Dincolo, Venezuela - ţara cu cele mai mari rezerve de ţiţei din lume - se confruntă cu o criză energetică fără precedent şi cu proteste.